luni

29 aprilie, 2024

22 august, 2022

Comisia Europeană pune presiune pe responsabilii gazoductului interconector dintre Grecia și Bulgaria (IGB), pentru intrarea mai rapidă în funcțiune, în urma solicitării expertului român Răzvan Nicolescu, fost ministru al energiei, de intervenție a Comisiei, pentru recuperarea întârzierilor.

„IGB este un proiect de interes comun și considerăm această interconectare ca o piesă crucială de infrastructură necesară pentru a diversifica aprovizionarea cu energie în Europa de Sud-Est și pentru a consolida piața internă a energiei. Astfel, încurajăm toate părțile implicate să accelereze pașii necesari pentru lansarea IGB cât mai curând posibil”, a spus un purtător de cuvânt al Comisiei, pentru publicația azeră Trend, citată de Azernews.

Gazoductul de interconectare IGB, a cărui construcție a fost tărăgănată mai mulți ani de partea bulgară, este necesar pentru ca un volum mai mare de gaze din Azerbaidjan să ajungă în Uniunea Europeană, venite prin gazoductetele transanatolian TANAP și transadriatic TAP.


Interconectarea ar face, în sfârșit, util, gazoductul pan-european BRUA, care vine din Bulgaria prin România în Ungaria și care este proiectat să ajungă în Austria.

Inspecțiile au blocat interconectorul și „nu mai este timp de povești”

Răzvan Nicolescu (foto) este ministrul român al Energiei care, la 10 decembrie 2014 lansa, împreună cu omologii săi bulgar și grec, proiectul european al Coridorului Vertical de gaze.

„Au trecut opt ani si nu mai este timp de povești”, spune expertul citat în scrisoarea adresată comisarului european pentru Energie, Kadri Simson.

Fostul ministru român acuză atât „lipsa de voința a conducerii Bulgartransgaz de a respecta înțelegerile asumate, precum și inactivitatea serviciilor de specialitate ale Comisiei Europene a implementării obiectivelor europene și a legislației aferente, inclusiv cea care privește prevenirea unor abuzuri de poziție dominantă”.


Mai ales autoritățile bulgare au fost suspectate că tărăgănează finalizarea gazoductului, pentru a-și asigura șansele ca piața lor să devină un hub de gaze regional de referință.

Gazoductul interconector IGB are o lungime de 182 kilometri și o capacitate de transport proiectată la 3  miliarde de metri cubi.

Construcția a fost finalizată și IGB a primit licența de funcționare în iulie, de la operatorii de sistem din cele două țări,  dar procedurile de inspecție ar putea amâna intrarea în operare comercială până la 1 noiembrie.

În virtutea unui acord recent încheiat între Comisia Europeană li autoritățile azere, pentru aprovizionare cu gaze din Azerbaidjan, țările UE ar putea importa până la 20 miliarde metri cubi de gaze, la nevoie.

Comisia atrage atenția la banii publici europeni cheltuiți pe proiect

Purtătorul de cuvânt al Comisiei amintește că a sprijinit politic și financiar proiectul.

„Proiectul a primit 45 de milioane de euro din Programul energetic european pentru redresare și 39 de milioane de euro din fonduri structurale. În plus, proiectul a primit o scutire parțială de la regulile de acces ale terților”, potrivit răspunsului dar publicației azere, citată prima dată de e-nergia.

Comisia a aprobat, de asemenea, ajutorul de stat și accesul la fondurile structurale bulgare.

„ Acum monitorizăm îndeaproape etapele finale de implementare a proiectului, inclusiv cele legate de certificare”, a conchis purtătorul de cuvânt de la Bruxelles.

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Retragerea doctorului Cîrstoiu din cursa pentru primăria Capitalei arată nu

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: