Vineri se inaugurează Interconectorul Grecia – Bulgaria, prin care România poate, teoretic, importa gaze din Caspica prin gazoductul transanatolian TANAP, dar și de la terminalul de gaze lichefiate (LNG) de la Alexandroupolis, când va fi gata, anul viitor, probabil. Premierul Ciucă merge în Grecia, pentru a marca evenimentul finalizării proiectului.
Conducta în lungime de 180 de kilometri, care a costat 220 de milioane de euro și poate transporta, în prima fază 3 miliarde de metri cubi de gaze naturale, va intra în funcțiune până la sfârșitul lunii, a anunțat ministrul grec al Mediului și Energiei, Kostas Skretas, citat de Ekathimerini.
Interconectorul Grecia – Bulgaria (IGB) trebuia să se finalizeze în luna aprilie 2021, apoi termenul limită a fost amânat până la 31 decembrie 2021 şi, ulterior, cu încă şase luni. Întârzierile au nemulțumit pe operatortul sistemului român de gaze, Transgaz (TGN) iar pe piață se specula că Bulgaria ar întârzia intenționat pentru a lua prin planul României în competiția de a deveni hub regional de gaze.
Premierul român Nicolae Ciucă se întâlnește cu omologul său grec în dimineața de joi, inclusiv pentru a marca evenimentul finalizării interconectorului, dar se va întoarce la București pentru a se întâlni după amiază cu directorul general al companiei americane NuScale. Aceasta va instala prima centrală formată din mini-reactoare modulare la Doicești.
Interconectorul a fost construit de un joint -venture format din compania energetică bulgară BEH, operatorul sistemului grec DEPA şi grupul italian Edison.
Bunele intenții românești întârziate
Teoretic, devin posibile importurile românești de gaze din Azerbaidjan și, în general, din zona Mării Caspice, prin gazoductul transanatolian TANAP, care face legătura cu cel transadriatic TAP până în Italia.
Ministrul azer al Energiei, Parviz Shahbazov, tocmai a anunțat că exporturile de gaze naturale din Azerbaidjan spre Europa vor trece 10 miliarde metri cubi în 2022.
În total, Azerbaidjan va exporta circa 23 de miliarde mc, dar oficialii români acționează cu întârziere, capacitățile de transport fiind rezervate de obicei cu mai mult timp înainte.
Un ministru român al Energiei a fost la Baku abia la începutul lunii iunie. Apoi, ministrul Virgil Popescu a spus, nici mai mult nici mai puțin, că, „dacă este posibil, dorim să importăm tot volumul necesar de gaze din Azerbaidjan. Suntem în negocieri și, când vom termina, vom anunța. Dar suntem pe drumul cel bun”, potrivit Agerpres.
Lipsa de viziune a strategilor economiei românești i-a făcut să determine Romgaz (SNG) să renunțe, în martie 2020, la achiziția a 20% din acțiunile Gastrade, care dezvoltă și va opera terminalul de gaze lichefiate de la Alexandroupolis, la câteva luni după ce adunarea acționarilor SNG aprobaseră tranzacția.
E drept, Romgaz avea să cumpere participația ExxonMobil la zăcământul Neptiun Deep, dar asta nu scuză politica de descurajarea a investițiilor companiei române prin încasările statului de dividende mari din profituyl companiei.
Viitorul terminal plutitor ar urma să permită tranzitul a 5,5 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an. De la Alexandroupolis, gazele naturale ar putea fi transportate până în Europa Centrală graţie noului interconector de gaze via Bulgaria.
Este un vechi obiectiv strategic european diversificarea aprovizionării cu gaze prin rutele de sud, iar conflictul cu Rusia a sporit presinea pentru îndeplinirea lui.
Tot teoretic, Interconectorul Grecia-Bulgaria ar face util, în sfârșit, și gazoductul BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria), chiar dacă oprit în Ungaria, deocamdată.
***
Urmărește-ne pe Google News
