După vizita din China de săptămâna trecută și discuția dintre Vladimir Putin și premierul Ungariei, Viktor Orban, Gazpromul a anunțat suplimentarea cu 1,3 miliarde de metri cubi a gazelor livrate Ungariei.
Anunțul a fost făcut preşedintele – director general al Gazprom, Alexei Miller, care l-a însoţit săptămâna trecută pe preşedintele rus Vladimir Putin în vizita acestuia la Beijing.
Gazprom încearcă să compenseze pierderea pieţelor europene după invazia rusă în Ucraina, inclusiv din cauza exploziilor care au avariat gazoductele Nord Stream din Marea Baltică.
Într-un interviu televizat, Alexei Miller a anunțat că livrările suplimentare ale Gazprom către Ungaria se ridică la 1,3 miliarde de metri cubi de gaze.
China urmează să primească încă 600 de milioane de metri cubi peste obligaţiile contractuale.
Inflația din țara vecină e cea mai mare din blocul comunitar european, iar prețurile de la pompă sunt mai mari decât în România, deși premierul ungar a testat niște măsuri populiste la sfârșitul anului 2021. A renunțat rapid la plafonările de prețuri după ce măsura a provocat o criză de aprovizionare și panică în rândul șoferilor.
„În acest an, 4,8 miliarde de metri cubi de gaze naturale au sosit în Ungaria din Rusia, în mare parte prin Turkish Stream, și au fost livrate peste 3,5 milioane de tone de țiței, care vor crește la aproximativ 4,8-5 milioane de tone de către sfarsitul anului”, a declarat săptămâna trecut ministrul maghiar de Externe, Péter Szijjártó.
Bulgaria crește taxele de tranzit ale gazelor rusești: ”Folosim măsuri economice pentru a opri Rusia”
Bulgaria a introdus o nouă taxă de tranzit pentru gazul natural rusesc livrat occidentului prin conducta Balkan Stream, o prelungire prin bulgaria a Turkish Stream. Noua taxă de tranzit este de 10,2 euro per MW/h, o taxă ”uriașă”, acuză Serbia și Ungaria.
Serbia și Ungaria primesc toate cantitățile de gaz rusesc prin „fluxul Balcanic”, la fel cu Macedonia de Nord și Austria.
„Bulgaria decide singură ce taxe să introducă pentru tranzitul gazelor pe teritoriul său”, a comentat deputatul partidului ”Continuăm Scahimbarea”, Venko Sabrutev, care face parte din majoritatea de guvernământ. El a adăugat că gazoductul este bulgar, iar statul însuși decide care vor fi taxele. „Ungaria și Serbia ar trebui să caute o alternativă”, a spus el la televiziunea de stat BNT.
Deputații celorlalte partide din coaliția de guvernământ – Bulgaria Democrată și GERB – au refuzat să comenteze pe această temă spunând că „momentul nu este potrivit”.
În aprilie anul trecut, Rusia a oprit unilateral furnizarea de gaze naturale către Bulgaria, însă autoritățile de la Sofia au decis să permită tranzitul de combustibil către Ungaria. „Aceasta este o politică paneuropeană de reducere a veniturilor Rusiei din vânzarea de gaze naturale, produse petroliere etc. Facem parte din marea familie europeană care nu vrea ca războiul din Ucraina să continue. Trebuie să folosim măsuri economice pentru a opri Rusia”, a spus Sabrutev.
Ungaria s-ar putea opune aderării Ucrainei la UE
Premierul ungar Viktor Orban este singurul lider din Uniunea Europeană care şi-a păstrat relaţiile amicale cu Putin în timpul războiului din Ucraina.
Marţi, când s-au întâlnit la Beijing, Orban i-a spus preşedintelui că Ungaria – care este şi membră a NATO – nu a dorit niciodată să se opună Rusiei şi încearcă să menţină contactele bilaterale, scrie Reuters, agenție preluată de Agerpres.
Budapesta este considerată o oponentă importantă a începerii negocierilor de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană; decizia în acest sens ar putea fi luată în decembrie, dar necesită acordul unanim al celor 27 de state membre ale Uniunii.
În timp ce țările Uniunii Europene și-au redus drastic dependența de energia provenită din Rusia, ca răspuns la războiul din Ucraina, Orban e cel care schimbă forinți în ruble ca să cumpere și mai mult gaz de la Gazprom. Acesta le promite ungurilor că asta e soluția pentru criza energetică apărută odată cu invadarea ilegală a Rusiei în Ucraina.
****
