O inițiativă a Statelor Unite la care au aderat mai mulți aliați din Grupul celor șapte națiuni cele mai dezvoltate (G7) pentru a înăspri regimul sancțiunilor impuse Moscovei, până la interzicerea completă a tuturor exporturilor către Rusia, a eșuat în fața opoziției unor membri UE, dar și a Japoniei.
Proiectul, care instituia practic o blocadă comercială împotriva Moscovei, trebuia să fie pe masa reuniunii G7 care se va desfășura începând cu data de 19 mai la Hiroșima – Japonia. Printr-o declarație comună, membrii G7 printre care și UE, propuneau înlocuirea actualului sistem de sancțiuni aplicabile pe sectoare economice, despre care criticii spun că lasă destule portițe deschise pentru ca țări simpatizante cu Rusia (China, de exemplu) sau cel puțin neutre (ca India și Brazilia) să poată ocoli restricțiile. Interdicția ar include totuși câteva scutiri, potrivit documentelor consultate de Financial Times și anume pentru produse agricole sau medicale.
Conform Financial Times, care citează oficiali participani la discuțiile preliminare privind draftul declarației comune care urma să fie adoptată la finele reuniunii G-7, interdicția totală urma să conțină totuși câteva excepții, și anume produsele agricole sau medicale.
Radicalizarea politicii față de Rusia vine pe fondul frustrării tot mai mari a aliaților care văd pe de o parte că Rusia continuă să importe tehnologie occidentală și pe de altă parte își asigură resursele necesare continuării războiului din Ucraina.
Măsuri nerealiste
Reprezentanții Japoniei și ai statelor UE au sugerat, potrivit unor surse, într-o întâlnire desfășurată săptămâna trecută că o astfel de măsură radicală nu este fezabilă.
„Din perspectiva noastră, pur și simplu nu este posibil”, a spus unul dintre oficiali pentru FT, care a vorbit sub condiția anonimatului.
Una dintre probleme constă în faptul că toți cei 27 de membrii ai Uniunii Europene ar trebui să fie de acord cu sancțiunile pentru ca acestea să intre în vigoare, ceea ce este puțin probabil, deși alte zece pachete au fost deja aprobate.
Cu toate acestea este de așteptat ca declarația comună a G7 de luna viitoare să conțină înăsprirea măsurilor care să elimine „evaziunea și eludarea” sancțiunilor și pedepsirea țărilor „care sprijină în mod intenționat finanțarea războiului declanșat de Rusia”.
Cotidianul Miami Herald a scris săptămâna trecută că „sancțiunile au înjumătățit valoarea exporturilor UE și G-7 către Rusia, reducând drastic practic orice categorie de mărfuri, de la electronice la articole de lux”. Dar, potrivit Trade Data Monitor, cu sediul la Geneva, „mărfurile livrate spre Rusia, provenite din UE, SUA, Canada și Japonia au însumat anul trecut 66 miliarde de dolari”, arată publicația americană.
Însă, dacă s-ar institui embargoul exporturilor spre Rusia, Moscova amenință că va anula acordul pentru livrarea cerealelor ucrainene prin porturile de la Marea Neagră, acord considerat esențial pentru securitatea alimentară a unor țări sărace.
Ucraina furnizează în mod normal aproximativ 45 de milioane de tone de cereale pe piața globală în fiecare an și este cel mai mare exportator mondial de ulei de floarea soarelui. Împreună cu Rusia, Ucraina a contat pentru aproximativ un sfert din exporturile globale de grâu în 2019.
Duminică, Dmitri Medvedev, fost președinte și vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a sugerat într-o postare Telegram că Moscova va răspunde unei noi interdicții de export din G7 prin oprirea fluxului de „mărfuri care sunt cele mai sensibile pentru G7”.
SUA nu comentează
Reprezentanții Consiliului Național de Securitate al Casei Albe au refuzat să ofere comentarii cu privire la discuțiile avute cu partenerii G7, dar au menționat faptul că SUA vor „continua să caute modalități de a trage Rusia la răspundere”.
„În coordonare cu partenerii noștri G7, SUA au pus în aplicare cel mai mare set de sancțiuni și acțiuni de control al exporturilor impuse vreodată unei economii majore. Aceste acțiuni au avut un impact semnificativ, subminând capacitatea Rusiei de a-și finanța războiul său nedrept”, a spus un purtător de cuvânt al NSC.
Dezacordul asupra măsurii subliniază lipsa de opțiuni suplimentare, rămase disponibile pentru liderii G7. După 14 luni de război, încă se încearcă o creștere a izolării economice pentru regimul lui Vladimir Putin, mai drastică decât seriile de sancțiuni de până acum, concepute pentru a falimenta zone vaste din economia Rusiei . Este vorba despre livrările occidentale de tehnologie, utilaje și finanțare.
Stoparea încălcării sancțiunilor de către țările terțe este, de asemenea, principalul obiectiv al SUA și aliații occidentali.
Subiectele summitului de la Hiroshim G7
Liderii G7 se vor întâlni la Hiroșima începând cu 19 mai, pentru un summit de trei zile, agenda fiind compusă din efectele războiului din Ucraina asupra securității economiei mondiale, a investițiilor „verzi” și a regiunii indo-pacifice.
Ministrul polonez de Externe, Zbigniew Rau, a vorbit despre noul pachet de sancțiuni aflat în discuție, care va fi adoptat în cursul lunii mai. „Ar fi nerealist să ne aşteptăm la ceva mai devreme”, a declarat Rau, citat de agenţia de ştiri poloneză de stat PAP.
Polonia a prezentat o propunere pentru un nou set de sancţiuni împotriva Rusiei, inclusiv o interdicţie privind importurile de petrol prin conducte şi de diamante. Inițiativa poloneză va genera negocieri lungi între cei 27 de membrii ai UE, printre care se află unele state încă dependente de resursele rusești.
UE, care este membră a G7, alături de SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Japonia și Canada, cere tuturor celor 27 de state să cadă de acord asupra înăspririi politicii de sancțiuni la adresa Moscovei.
Țările G7 vor continua să-și reducă importurile de energie din Rusia și să prevină „redeschiderea căilor închise anterior de armonizarea energiei de către Rusia”, se arată în proiectul de declarație.
În plus, liderii G7 vor anunța planuri de a introduce un „mecanism de trasabilitate” pentru diamantele rusești, pentru a reduce veniturile Kremlinului din exportul acestora.
***
