Liderii lumii, reuniţi la summitul G20 din Mexic, au cerut Europei să ia toate măsurile necesare pentru a depăşi criza datoriilor din zona euro. Ei au discutat despre “cel mai mare risc pentru economia mondială”. Dar preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a ţinut să precizeze că “provocările nu sunt doar la nivel european, ci global”.
Victoria în alegerile din Grecia a partidelor care susţin acordurile cu UE şi FMI nu au făcut, însă, aşa cum era aşteptat, ca acţiunile la burse să crească. Antonis Samaras, liderul partidului Noua Democraţie, care a câştigat, la limită, scrutinul, a început azi negocieri pentru formarea unui guvern de uniune naţională. Samaras a precizat că va încerca să ajungă la o înţelegere cu oficialii UE, FMI, BCE, pentru a modifica puţin termenii acordurilor referitoare la împrumuturile externe.
Europa se află clar în pericol, în prezent, dar, în acelaşi timp, există probleme şi în alte economii ale lumii, dezvoltate sau emergente, începând chiar cu cele mai mari pe plan mondial: SUA şi China, comentează BBC.
Dezvoltarea mai lentă în India este un alt subiect dezbătut la G20, în staţiunea mexicană Los Cabos.
Un proiect de declaraţie finală dat publicităţii azi arată că ţările membre G20 cer de urgenţă acţiuni globale coordonate, pentru crearea de locuri de muncă şi creştere economică. Iar dacă creşterea economică va fi slabă, ţările fără datorii mari ar trebui să “fie gata să coordoneze şi să implementeze acţiuni fiscale discreţionare, pentru a sprijini cererea internă”, potrivit Reuters.
Pe de altă parte, China a promis un ajutor de 43 de miliarde de dolari pentru fondul de combatere a crizei al FMI. Gestul vine după o întâlnire a grupului economiilor emergente – Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud. Cele cinci naţiuni s-au oferit toate să-şi crească propriile contribuţii la FMI, în schimbul unei influenţe mai mari în interiorul organizaţiei.
Preşedintele SUA, Barack Obama, şi cel rus,Vladimir Putin, au discutat, pe marginea summitului, cerând urgent stoparea violenţelor din Siria. Într-o declaraţie comună, după prima întâlnire a celor doi oficiali de la revenirea lui Putin la Kremlin, aceştia au declarat că au aceeaşi opinie în ceea ce priveşte faptul că sirienii trebuie să-şi decidă singuri soarta pentru viitor. Cele două ţări au fost până acum în opoziţie în această problemă şi în privinţa modalităţilor posibile de rezolvare a crizei.
Luni, mulţi dintre liderii lumii s-au declarat îngrijoraţi, la Los Cabos, faţă de ceea ce ei au numit “lipsa progreselor în rezolvarea crizei euro”. Şeful Băncii Mondiale, Robert Zoellick, a spus: “Aşteptăm ca Europa să ne spună ce are de gând să facă”. Iar şeful mexican al OECD, Jose Angel Gurria, a declarat că această criză economică reprezintă cel mai mare risc la adresa economiei mondiale. Pascal Lamy, preşedintele Organizaţiei Mondiale a Comeţului, a avertizat cu privire la pericolul contagiunii ţărilor din zona euro. El a spus că volatilitatea globală şi incertitudinea alimentează un trend către protecţionism, care nu doar opreşte comerţul liber, dar începe chiar să aibă efecte adverse.
În acelaşi timp, însă, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a cerut elaborarea unor reguli prin care să se permită protecţionismul în cazul ţărilor care trebuie să facă faţă crizei financiare. “Este momentul să nu ne mai prefacem şi să ajungem în mod onest la o înţelegere privind nivelul acceptabil al măsurilor protecţioniste, pe care guvernele le pot lua, pentru a proteja locurile de muncă, în timpul crizei globale”, a spus el. “Este extrem de important pentru Rusia, mai ales că ţara noastră se va alătura OMC, anul acesta, şi vrem să avem un rol activ în discuţiile legate de viitoarele reguli ale comerţului global”, a explicat liderul rus.
Pentru un forum care întotdeauna a susţinut că motorul creşterii economice este comrţul liber, declaraţiile acestea sunt cel puţin “neconformiste” sau “neortodoxe”. Mai ales căBarack Obama tocmai vorbise desore faptul că este esenţial să se evite prtecţionismul + adică procesul prin care importurile sunt mult mai scumpe, din dorinţa de a proteja mărfurile autohtone.
