1.Potrivit documentelor oficiale publicate deja, la construcţia bugetară în domeniul asigurărilor sociale de stat şi al asigurărilor pentru şomaj pe anul 2020 s-a avut în vedere acordarea unui indice de corecție de 1,41 în conformitate cu prevederile art.170 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare.
Astfel, persoanele nou înscrise la pensie în anul 2020 vor beneficia la punctajul mediu anual realizat de un indice de corecţie calculat ca raport între 43,3% din câştigul salarial mediu brut realizat în anul 2018 (4.357 lei) şi valoarea unui punct de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie, actualizată cu rata medie anuală a inflaţiei. Concret, un plus de 41% la pensia rezultată din punctajul pe bază de contributivitate.
Dacă facem traducerea în raport cu intenția inițială a introducerii punctajului la pensii din anul 2001 (și pensiile stabilite anterior au fost recalculate după 2005), care prevedea o pensie rezultată din înmulțirea punctajului mediu cu valoarea punctului de pensie, se poate spune că Valoarea REALĂ a punctului de pensie pentru cei care se pensionează de la 1 ianaurie a.c. este deja de 1.783 lei, peste nivelul mediatizat larg de 1.775 lei care ar urma să fie introdus de la 1 septembrie.
2.Potrivit art. 86 din Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, alineatul 2, pct.b, începând cu data de 1 septembrie 2020 valoarea punctului de pensie va fi de 1.775 lei față de 1.265 lei în prezent. De fapt, deși poate părea bizar, valoarea punctului de pensie nu are corespondență directă cu valoarea pensiei, alterată de la an la an în mod diferit prin coeficienții aplicați (de aceea, avem și pensii diferite pentru persoane pensionate conjunctural la alte momente deși au contribuit la fel) ci DOAR cu indexarea cu 40% a pensiilor deja stabilite prin decizia inițială și crescute ulterior tot pe modelul indexării valorii punctului de pensie.
Cei pensionați anterior nu vor beneficia de decalajul majorat dintre creșterea mai mare a salariilor medii brute și indexarea cu doar 9,5% – 10% (medie anuală) a pensiilor din perioada 2016 – 2018. Deoarece coeficientul de corecție amintit mai sus și decalat cu doi ani în urmă la aplicare legii a fost în 2019 de „doar” 1,20 ( adică așa-numita corecție a fost la jumătate față de cea din 2020), ca să nu mai vorbim despre cei care au avut mai puțin noroc și au ieșit la pensie, de pildă, prin 2014 (coeficient 1,07).
Cea mai bizară situație s-a creeat în 2013, când s-a aplicat un coeficient de 1,17 până în data de 22 ianuarie, la fel ca în 2012, și altul semnificativ diminuat ulterior (1,06). Ceea ce vine să sprijine ideea de a nu mai umbla sub nicio formă la valoarea punctului de pensie pe parcursul anului calendaristic.
3.De fapt, n-are importanță dacă e bine sau dacă e posibil, important este că e legal. Ceea ce ar ridica inclusiv problema nu doar a unui aviz juridic pentru legile emise dar și pe cea a unui aviz obligatoriu cu caracter științific. Altminteri, parlamentarii care vor dori să mai scadă în greutate după sărbători nu se vor mai duce la sală ci vor aplica o reducere a accelerației gravitaționale.
Care a fost până în 2019, de aproximativ 10 m/s2. Ce ziceți de o ajustare favorabilă de la 1 ianuarie 2020 cu un coeficient de 1,41 ? Adică g să fie cam 7 m/s2. Ba nu, mai bine să luăm în calcul de la 1 septembrie 2020 un metru mai lung cu 40%. Rezultă g = 5 m/s2, ceea ce ar trimite pe hârtie (din care este făcut și euro) greutatea măsurată după legile locale la jumătate. Vom fi ușori ca fulgii de nea.
