Franța și Turcia se întrec în planuri de export al cerealelor din Ucraina, tranzitul terestru de la Odesa spre România fiind preferat de președintele francez Emmanuel Macron, iar cel maritim, prin Marea Neagră, de omologul său turc Recep Erdogan.
Între timp, „o serie de termene-limită se apropie și, odată cu ele drama foametei mondiale, concentrată în cele mai sărace părți ale lumii, în special în Africa”, a avertizat premierul italian Mario Draghi, citat de The Guardian, după discuțiile de joi, de la Kiev, cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Premierul italian spune că este vital să se pregătească o soluție pentru summit-ul G7 de săptămâna viitoare. Italia susține ideea unei rezoluții ONU (respinsă până acum de Rusia), care ar permite unui convoi ONU să supravegheze navele cu cereale ce pleacă din portul Odesa de la Marea Neagră, aflat sub controlul Ucrainei, precum și din alte porturi către Bosfor.
Emmanuel Macron este sceptic, însă, că o astfel de rezoluție ONU va fi acceptată și propune în schimb o intensificare masivă a exporturilor de cereale prin intermediul porturilor românești.
Minusurile tactice ale variantei maritime
Turcia promovează acum opțiunea unor rute sigure din trei porturi ucrainene, chiar dacă porturile nu au fost curățate de cele (probabil) peste 400 de mine.
Ucraina se teme că astfel s-ar deschide un culoar pentru navele rusești către porturile sale și de aceea vrea garanții solide de securitate din partea ONU, în cazul în care Rusia ar organiza un atac surpriză.
Ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu, a arătat miercuri că „din moment ce amplasamentul minelor este cunoscut, vor fi stabilite anumite linii de siguranță din trei porturi”, eventual ghidate de ucraineni, chiar fără să fie nevoie să fie îndepărtate minele.
Funcționarii turci ar putea inspecta navele comerciale pentru a depista eventuale transporturi de armament de contrabandă, liniștind astfel temerile Rusiei.
„Militarii noștri sunt împotrivă, așa că de aceea avem un optimism foarte limitat în legătură cu acest plan”, a afirmat David Arahamia, membru al echipei de negociere ucrainene, la o conferință la Washington.
Ar fi nevoie de două săptămâni pentru a demina porturile și apoi ar trebui golite silozurile la timp, pentru a le pregăti pentru luna septembrie și pentru noua recoltă.
Ineficiența variantei terestre
Varianta terestră este mai sigură dar mai ineficientă. Președintele francez a vizitat România în această săptămână și a insistat pentru dublarea transporturilor terestre, rutiere și feroviare către portul Constanța, situat la circa 450 km sud de Odesa.
Numai că portul Constanța este aproape plin, adaugă The Guardian.
„Odesa se află la câteva zeci de kilometri de România, iar prin România am putea avea acces la Dunăre și la calea ferată. (…) Suntem pe cale să creăm o astfel de conexiune pe unde am putea exporta aceste cereale mult mai intens, mai rapid și mai masiv decât o facem astăzi”, consideră Emmanuel Macron.
Înainte de război, Ucraina, unul dintre marii furnizori de cereale ai lumii, exporta cea mai mare parte a cerealelor sale prin 7 porturi de la Marea Neagră.
În cele opt luni dinaintea începerii conflictului, prin aceste porturi au trecut aproximativ 51 de milioane de tone de cereale, iar valoarea comercială a exporturilor ucrainene de grâne se ridica la 47 de miliarde de dolari pe an.
Alternative insuficiente
Președintele american Joe Biden a propus construirea de silozuri suplimentare la granița Ucrainei cu Polonia, pentru a evita preluarea cerealelor de către trupele rusești.
Ucraina a acuzat deja Rusia că a furat „câteva sute de mii de tone” din zonele pe care le-a ocupat.
O altă parte din cerealele ucrainene este exportată prin porturile baltice.
Totuși, estimările ucrainene spun că numai 20 % din exporturile ucrainene care în mod normal sunt expediate prin porturile de la Marea Neagră ar putea fi transportate pe calea ferată către porturile baltice.
Iar costurile transportul rutier au crescut de cinci ori anul trecut.
***
Urmărește-ne pe Google News
