miercuri

24 iulie, 2024

1 august, 2023

Franţa îşi va evacua cetăţenii din Niger începând chiar de marţi, a anunţat Ministerul francez de Externe. Un avion se îndreaptă spre aeroportul Niamey pentru a prelua nu doar francezii, ci toți cetățenii europenii care doresc să părăsească Nigerul, după ce preşedintele acestei țări vest-africane, Mohamed Bazoum a fost înlăturat de la putere de o lovitură de stat militară.

Guvernul de la Paris a stabilit că vor fi folosite mai multe aeronave militare pentru transportul de personal, dar nu au fost oferite mai multe amănunte, relatează France24.

Ministrul de Externe italian, Antonio Tajani, aefectua zboruri pentru evacuarea occidentalilor din Niamey, unde situația devine tot mai tensionată și mii de persoane protestează violent în apropierea ambasadelor occidentale.


Circa 600 francezi se află în prezent în Niger, cifră care nu ţine cont de cei care lucrează acolo dar se află în concediu într-o altă țară.

Franţa, fostă putere colonială, are de mai mulţi ani în regiune militari care contribuie la contracararea unei rebeliuni islamiste, dar sunt voci pe plan local care îi cer să nu mai intervină în treburile interne ale ţării lor.

Duminică, susţinători ai juntei au ars steaguri franceze şi au atacat ambasada Franţei din capitala Nigerului, Niamey, determinând poliţia să recurgă la gaze lacrimogene.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a afirmat că orice atacuri asupra intereselor franceze din Niger vor primi un răspuns „foarte prompt şi ferm”. 

Comisia: Nu există riscuri pentru aprovizionarea cu uraniu a UE din cauza situaţiei din Niger


Comisia Europeană a anunțat marţi că nu există riscuri pentru aprovizionarea cu uraniu a UE din cauza loviturii de stat din Niger, care este responsabil pentru un sfert din aprovizionarea cu uraniu a ţărilor europene.

„Nu există riscuri de aprovizionare în ceea ce priveşte UE. Operatorii din UE dispun de stocuri suficiente de uraniu natural pentru a atenua orice risc de aprovizionare pe termen scurt”, a declarat un purtător de cuvânt al executivului comunitar într-o conferinţă de presă.

Având în vedere că procesul de îmbogăţire a uraniului, pentru a realiza combustibilul utilizat în centralele nucleare, se realizează pe teritoriul european, comerţul cu uraniu nu este unul care să se deruleze pe perioade scurte de timp.

„Pe termen mediu şi lung, exist suficiente zăcăminte pe piaţa mondială pentru a acoperi nevoile UE”, a adăugat purtătorul de cuvânt.

Nigerul, al doilea furnizor de uraniu pentru statele UE

Nigerul este un important furnizor de uraniu, contribuind la fabricarea combustibilului utilizat de aproximativ 103 de reactoare nucleare care funcţionează în 13 ţări europene, din care jumătate sunt în Franţa.

În 2022, Nigerul a fost al doilea furnizor de uraniu natural al UE (cu o cotă de 25,38%), după Kazahstan, a precizat luni Euratom, scrie AFP, preluată de Agerpres.

Kazahstanul este de departe ce mai mare producător mondial de uraniu natural, cu o cotă de 40,6% din tot uraniul natural extras în 2020, urmat de Australia (12,8%), Namibia (11,3%), Canada (8,1%) şi Niger (7,6%). Această pondere ocupată de Niger în oferta mondială a scăzut până la 4,7% în 2021, potrivit datelor Euratom.

„Situaţia din Nigeria nu prezintă niciun risc pentru securitatea aprovizionării Franţei cu uraniu natural”, a afirmat şi Ministerul francez al Tranziţiei Energetice, insistând asupra eforturilor de diversificare a surselor de aprovizionare cu uraniu. În plus, acelaşi minister a adăugat că grupul energetic EDF a pus la punct un proces de „gestionare a stocurilor care acoperă mai mulţi ani şi dezvoltă şi proceduri pentru reciclarea combustibilului utilizat”.

Burkina Faso și Mali amenință că vor considera orice intervenție militară în Niger drept un atac asupra lor

O intervenţie militară în Niger pentru a-l restabili pe preşedintele ales Mohamed Bazoum, răsturnat de un puci, ar fi considerată ca „o declaraţie de război împotriva Burkina Faso şi Mali”, au anunțat luni într-un comunicat comun guvernele de la Ouagadougou şi Bamako.

Cele două guverne, instalate la putere după lovituri de stat, „avertizează că orice intervenţie militară împotriva Nigerului ar echivala cu o declaraţie de război împotriva Burkina Faso şi Mali”, la o zi după o ameninţare cu folosirea „forţei” de către liderii vest-african reuniţi la Abuja, capitala Nigeriei.

Ele „avertizează împotriva consecinţelor dezastruoase ale unei intervenţii militare în Niger, care ar putea destabiliza întreaga regiune”.

Burkina Faso şi Mali adaugă că „refuză să aplice” „sancţiunile ilegale, nelegitime şi inumane împotriva poporului şi autorităţilor din Niger”, decise la Abuja.

Duminică, liderii ECOWAS au dat un ultimatum de o săptămâna juntei militare din Niger pentru „a reveni complet la ordinea constituţională”, afirmând că nu exclud „recurgerea la forţă”, dacă este cazul.

De asemenea, ei au decis să „suspende toate tranzacţiile comerciale şi financiare” dintre statele sale membre şi Niger şi să îngheţe activele responsabililor militari implicaţi în lovitura de stat.

Al șaptelea puci din regiune, în ultimii 3 ani

Puciul de miercurea trecută – al şaptelea în mai puţin de trei ani în Africa de vest şi centrală – a generat unde de şoc în regiune.

Franţa, fostă putere colonială, are de mai mulţi ani în regiune militari care contribuie la contracararea unei rebeliuni islamiste, dar sunt voci pe plan local care îi cer să nu mai intervină în treburile interne ale ţării lor.

Duminică, susţinători ai juntei au ars steaguri franceze şi au atacat ambasada Franţei din capitala Nigerului, Niamey, determinând poliţia să recurgă la gaze lacrimogene.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a afirmat că orice atacuri asupra intereselor franceze din Niger vor primi un răspuns „foarte prompt şi ferm”, scrie Reuters, preluată de Agerpres

UE cere eliberarea imediată a membrilor guvernului Bazoum

„UE denunţă continuarea arestării unor miniştri şi înalţi funcţionari ai guvernului preşedintelui Mohamed Bazoum de către puciştii din Niger”, a declarat luni seara şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, pe Twitter. „Lansăm un apel la eliberarea lor imediată”, a adăugat el.

Partidul preşedintelui demis Mohamed Bazoum, care este arestat, a avertizat că ţara riscă să devină un „regim dictatorial şi totalitar”, după după o serie de arestări.

Partidul Nigerian pentru Democraţie şi Socialism (PNDS, la putere) a denunţat „arestările abuzive” a patru miniştri – Interne, Petrol, Mine şi Transporturi -, precum şi a şefului comitetului său executiv naţional.

Uniunea Europeană a condamnat lovitura de stat din Niger, ţară pe care o consideră un bastion esenţial al stabilităţii în regiunea instabilă Sahel, și şi-a suspendat ajutorul bugetar pentru Niamey, averizând că ar putea impune sancțiuni.

Mohamed Bazoum, un aliat occidental a cărui alegere în urmă cu puţin peste doi ani a marcat prima tranziţie paşnică a puterii în Niger de la independenţă, a fost înlăturat pe 26 iulie de garda prezidenţială de elită.

Cum s-a ajuns la lovitura militară?

Nigerul era una dintre puținele democrații rămase în regiunea Sahel, unde disputele privind modul de eliminare a insurgenților islamiști au dus la numeroase preluări în forță a puterii, precum în Mali și Burkina Faso.

Când Bazoum a fost ales președinte în 2021, transferul de putere a fost relativ pașnic, punând capăt loviturilor de stat ce au urmat declarării independenței  Nigerului față de Franța, în 1960.

Existau însă semne ale nemulțumirii conducerii militare, care considera că nu are sprijin guvernamental pentru a lupta împotriva militanților, situație ce putea fi schimbată printr-o lovitură de stat, a explicat pentru CNN Cameron Hudson, asociat senior la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale.

Țara găzduiește aproximativ 251.760 de refugiați, în principal din Nigeria și Mali, țări din care populația a fugit din cauza crizei de securitate din regiune.

Sprijinul pentru refugiați a dus la agravarea crizei economice, potrivit Băncii Mondiale, care a declarat că aproape 42% din locuitori trăiau în sărăcie extremă în 2021.

Nigerul are „probleme endemice, sărăcie și terorism, așa că există mulți factori care contribuie la instabilitatea din țară”, a adăugat Hudson.

****

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Sâmbătă seară ne-a trecut tuturor – nu numai lui Donald

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: