După Mali și Burkina Faso, Niger este pe punctul de a cădea sub controlul unui regim militar care ar putea bulversa lupta împotriva grupurilor jihadiste armate din Sahel.
Generalul Abdourahamane Tiani (foto), șeful gărzii prezidențiale nigeriene, s-a prezentat vineri la televiziunea națională drept noul conducător al țării.
Reacții dure ale UE, SUA și Uniunii Africane
Potrivit Reuters, şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a anunțat sâmbătă că Uniunea Europeană ”nu recunoaşte şi nu va recunoaşte autorităţile instituite în urma loviturii de stat” din Niger şi suspendă imediat ajutorul financiar şi ”toate acţiunile sale de cooperare în domeniul securităţii” cu ţara din Sahel.
Anterior, și Statele Unite au anunțat că îl sprijină în continuare pe preşedintele Mohamed Bazoum, în prezent reținut de junta militară din Niger.
La rândul său, Uniunea Africană (UA) a cerut ”întoarcerea imediată“”” a militarilor nigerieni la cazărmile lor şi “””restabilirea autorităţii constituţionale” în termen de 15 zile, după lovitura de stat împotriva preşedintelui Mohamed Bazoum.
Organizaţia panafricană a afirmat că este gata să ia ”toate măsurile necesare, inclusiv sancţiuni, împotriva autorilor loviturii de stat, în cazul în care drepturile deţinuţilor politici nu sunt respectate”
”O nouă direcție strategică” în Niger
Militarii care au preluat de facto puterea în Niger au anunțat deja o nouă direcție strategică.
„Abordarea actuală în materie de securitate nu a permis protejarea țării, în ciuda sacrificiilor grele făcute de populația Nigerului”, a declarat generalul Tiani în discursul televizat de vineri.
Nigerul și președintele său ales, principalul aliat al țărilor occidentale în Sahel, reprezentau până atunci excepția într-o regiune măturată de violențele grupărilor armate și de un val de autoritarism cu tentă de suveranism rusofil.
Junta din Mali a apelat la mercenari de la compania militară privată rusă Wagner pentru a lupta împotriva grupurilor jihadiste, ceea ce a determinat plecarea trupelor franceze în 2022.
De altfel, într-o apariție surpriză la St. Petersburg, joi, la summit-ul Rusia – Africa, Evgheni Prigojin s-a întâlnit cu reprezentanți ai Niger pentru a pune la dispoziția noii puteri trupe Wagner.
Lovitură de stat cu relativ sprijin popular
Aceste junte militare „au o tendință naturală de a da vina pentru deteriorarea securității pe aliații regimurilor pe care le-au răsturnat. Aceste lovituri de stat sunt susținute de o parte a populației care a manifestat deja o atitudine ostilă față de prezența franceză sau occidentală în Sahel”, explică Ibrahim Yahaya Ibrahim, cercetător la International Crisis Group.
Încă de la primul său discurs, generalul Tiani a preferat să se adreseze omologilor săi sahelieni, punând în discuție „sensul și domeniul de aplicare al unei abordări securitare a luptei împotriva terorismului care exclude orice colaborare reală cu Burkina Faso și Mali” în așa-numita zonă a celor trei frontiere.
Ca urmare a tensiunilor diplomatice, trupele nigeriene și franceze nu pot opera liber împotriva bazelor Statului Islamic (SI) de cealaltă parte a frontierei cu Mali, de unde organizația desfășoară atacuri pe teritoriul Niger.
Criza nu poate fi rezolvată fără implicarea Mali
„Această criză nu ar putea fi rezolvată fără cooperarea cu Mali, într-un fel sau altul”, spune Tatiana Smirnova, cercetător la Centrul Franco Paix pentru rezolvarea conflictelor.
„Ne putem aștepta la o îmbunătățire a relațiilor și la o cooperare sporită între țările vecine”, afirmă Ibrahim Yaya Ibrahim.
În Mali și Burkina Faso, militarii aflați la putere au optat pentru o strategie ultraofensivă împotriva grupărilor jihadiste, afectată de acuzații de abuzuri recurente împotriva populației.
„Civilii sunt cei care plătesc prețul cel mai mare pentru o astfel de strategie, care contribuie la destabilizare și poate alimenta tensiuni inter și intracomunitare”, avertizează Tatiana Smirnova.
***
Urmărește-ne pe Google News
