duminică

4 decembrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

29 ianuarie, 2013

România aratat trei ținte asumate în acordul cu Fondul Monetar Internațional și a solicitat prelungirea cu trei luni a actualei înțelegeri, a anunțat, marți, șefiul misiunii FMI, Erik de Vrijer.

”Au fost câteva eşecuri în atingerea unor ţinte la finalul anului 2012 şi au fost întârzieri în reformele structurale. Guvernul a cerut o amânare de trei luni pentru a putea implementa toate măsurile agreate la ultima misiune. Am fost de acord să cerem board-ului să accepte această prelungire”, a spus de Vrijer, în conferința de presă pentru prezentarea evaluării de la București.

Țintele ratate de România:

  • deficitul bugetar pe cash
  • arieratele bugetului de stat şi ale autorităţilor locale
  • activele externe nete ale Băncii Naţionale.

Potrivit FMI, România a ratat ținta de deficit din cauza întârzierii plăților de la Comisia Europeană pentru proiectele cu fonduri structurale și de coeziune: ”Privim ratarea ţintei de deficit cash nu ca o ratare efectivă din cauza unei politici fiscale greşite, ci din cauza unor întârzieri în intrarea unor sume”.


România a îndeplinit însă obiectivul de menținere a deficitului bugetar ESA 95 (metodologia europeană) sub plafonul de 3% din produsul intern brut pe anul 2012, aceasta fiind cea mai importantă țintă, a precizat reprezentantul FMI.

În acest context, de Vrijer a menționat că autoritățile române au cerut prelungirea cu 3 luni a actualului acord stand by cu FMI, ci nu cu 2 luni, cum spusese premierul Victor Ponta.

”Din cauza ratării unor ţinte la finele anului 2012 şi pentru că au existat întârzieri, în special în ceea ce priveşte reformele structurale, Guvernul a cerut o prelungire cu trei luni, astfel încât să aibă mai mult timp pentru a implementa toate măsurile pe care le-am convenit la momentul ultimei misiuni de revizie cea de-a şasea, în vara lui 2012. Am convenit să solicităm board-ului FMI să acorde această prelungire”, a spus olandezul.

Guvernul are astfel la dispoziție încă cinci luni pentru a realiza reformele structurale la care s-a angajat, în caz contrar nemaiputând încheia un nou acord cu FMI.


”Guvernul ia masuri pentru a-şi atinge ţintele şi mai are nevoie de timp. Pentru că noi considerăm că este serios, cred că ar trebui să îi dăm timpul necesar pentru a le implementa. Nu putem spune nici că se menține în acord, nici că a ieșit din acord”, a comentat de Vrijer.

În privința creșterii economice pentru 2013, FMI estimează un avans de 1,5%, deși Guvernul și-a fundamementat bugetul pe o creștere de 1,6%.

Energia și Transporturile

  • E o controversă privind companiile distribuitoare de energie electrică şi de gaze. Este normal pentru companii să obţină profituri. Dacă reglementatorul pieţei de energie nu permite majorări de preţuri, atunci companiile fac profit, dar nu suficient pentru a face investiţii majore.
  • Un profit de 19% realizat de o companie energetică este corect, în condiţiile în care în mod normal profiturile sunt peste 10%.
  • Sperăm că va crește independenţa Autorității Naționale pentru Reglementare în Energie (ANRE) față de Guvern.
  • Sectorul energiei poate fi întărit, pentru că România are resurse energetice semnificative, care ar putea fi exploatate.
  • Sectorul transporturilor poate crește datorită poziției geografice a României foarte favorabile, între Marea Neagră şi restul Europei.
  • Dacă ai o bună infrastructură de transport, atunci poţi să atragi mai multe investiţii, activitate manufacturieră, atât românească cât şi străină, pentru dezvoltarea economiei.
  • În energie și transporturi sunt multe întreprinderi de stat. Am discutat cu Guvernul modul în care se poate îmbunătăţi performanţa acestora.
  • România trebuie să realizeze două reforme: în primul rând, asigurarea unor manageri profesionişti, capabili în aceste întreprinderi, pe care pot să le conducă de o manieră mai eficientă astfel încât aceste companii să facă profituri, să poată, deci, să investească să poată să contribuie la buget. În al doilea rând, dacă este mai dificil şi este nevoie de foarte mult capital, companiile să fie privatizate şi să se încerce atragerea de capital şi de know-how din altă parte.
  • Guvernul poate să îşi intensifice eforturile de a primi finanţare de la Uniunea Europeană pentru proiecte de infrastructură. Nu este însă îndeajuns, pentru în trecut de foarte multe ori am fost dezamăgiţi de nivelul absorbției fondurilor europene.

Sănătatea – Guvernul renunță la proiectul legii Sănătății și face o strategie

Guvernul va renunța la proiectul legii sănătății, pentru că este prea stufos, și va elabora, în schimb, o strategie de reformă a sectiorului, FMI fiind de acord, a spus Erik de Vrijer:

  • S-a încercat să se facă o lege de reformă cuprinzătoare şi pe măsură ce lucrezi la o asemenea lege tot adaugi şi ajunsese proiectul de lege la 800 de pagini. Este dificil de gestionat o asemenea lege. Ministerul, în acord cu Guvernul, şi noi am fost de acord, a spus nu. Deci se va face o strategie în sectorul sanitar şi, pas cu pas, vom face îmbunătăţirile pe măsură ce lucrurile avansează, din mers.
  • În loc să ai o lege foarte mare care nu poate fi implementată pentru că există controverse, că aplicarea ar fi prea dificilă, este mai bine să existe o viziune clară a ceea ce trebuie făcut în acest sector şi apoi să se treacă la implementarea sa. Am fost impresionaţi de planurile pe care le are domnul ministru pe viitor, de aceste intenţii pe care le are.
  • Mai întâi, trebuie să se reducă deficienţele şi risipa de bani publici şi să se folosească mai bine resursele existente, de exemplu prin centralizarea sistemului de achiziţii publice la spitale. Dacă se cumpără tifoane, bandaje, pentru toate spitalele de stat este clar că întotdeauna costul va fi mai mic decât dacă s-ar cumpăra la fiecare spital în parte.

Fără discriminări spitale private/spitale publice:

  • Este nevoie de furnizori privaţi de servicii de sănătate, deci nu cred că este o idee bună să începem să facem discriminări între public şi privat.
  • Mai bine să se definească pachetul de bază de servicii şi medicamente care să fie decontate de Casa Naționaală a Asigurărilor de Sănătate, pachetul urmând să se încadreze în posibilităţile financiare ale sistemului de asigurări.

Coplata în spitalele de stat. Va fi de 10 lei pe zi de spitalizare, din câte am înțeles. Dacă această coplată este foarte mică, măsura va eşua.

Fiscalitate – FMI respinge reducerea TVA la alimente

Șeful delegației FMI și-a exprimat dezacordul pentru o scădere a TVA la produsele de panificaţie, așa cum intenționa Guvernul.

Erik de Vrijer a susținut că o reducere a TVA la pâine nu se va resimți în prețul final al produsului, ci va rămâne pe linia producție-desfacere.

”Nu este o idee bună să se fragmenteze sistemul fiscal, să aveţi scutiri, cote mai mici şi complicaţii de acest gen. Experienţa din alte ţări ne arată că, dacă reduci cota de TVA la restaurante, hoteluri, la anumite produse, aceşti bani vor ajunge în altă parte”, a spus de Vrijer.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Portul Constanța are a doua cea mai mare creștere a cantității de mărfuri transferate în 2021, plus 26% față de anul pandemiei 2020, după cea a portului belgian

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: