joi

30 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

2 ianuarie, 2022

Cele mai mari o sută de companii antreprenoriale care ”s-ar impune să constituie forța motrice a dezvoltării și sustenabilității mediului de afaceri” au o competitivitatea redusă, în special în comparație cu primele o sută de companii cu capital străin, apreciază prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Florin Georgescu.

Observațiile au fost făcute în cadrul unei prezentări susținute cu ocazia lansării celei mai recente cărți, „Capitalism și capitaliști fără capital în România”.

Florin Georgescu susține că primele o sută de companii fondate de întreprinzători autohtoni au o forță economică scăzută. ”Aceste companii însumează numai 4,7% din cifra de afaceri totală, 2,5% din VAB și 2,1% din salariați”, se arată în prezentare.


Spre comparație, primele o sută de companii cu capital străin au o cifră de afaceri, VAB și salariați de 5,6, respectiv 4,3 ori mai ridicate față de firmele deținute de top 100 de întreprinzători autohtoni.

”Complexitatea redusă a activității firmelor aparținând Top 100 proprietari români este demonstrată prin faptul că acestea sunt localizate cu precădere în domeniile comerț (69%), industrie cu nivel tehnologic relativ scăzut (16%) și servicii cu grad redus de complexitate (10%)”, se mai arată în prezentarea citată.

Florin Georgescu punctează totodată că societățile comerciale deținute de cei mai puternici o sută de antreprenori autohtoni provoacă un semnificativ deficit comerciale de bunuri, în valoare de 1,5 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 9% din soldul negativ al balanței comerciale înregistrat în sectorul firmelor din România în 2019.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

La finele lunii septembrie 2021, în România existau 235.140 societăți cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se ridica la 64,2 miliarde de dolari.


Cel mai mare număr de societăți cu participare străină era cu investitori din Italia, respectiv 50.329 (capital subscris de 3,9 miliarde de dolari), dar cea mai mare valoare a capitalului social aparține firmelor olandeze, respectiv 12,7 miliarde de dolari (5.633 de firme), potrivit celor mai recente date furnizate de Registrul Comerțului.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

  1. Companiile autohtone din pacate de-a lungul activitatii lor au avut MEREU parte de tepari protejati de legile din Romania, unii dintre acei tepari fiind chiar firme controlate de politicieni. Cand tot profitul tau pe 1-2 se duce pe o teapa este putin cam greu sa te dezvolti .
    La toate astea se mai adauga si statul roman care este cel mai mare tepar, care a inchis multiple firme prin returnarea intarziata a TVA-ului (la un momentdat firma mea finanta statul cu aproximativ 200 000 euro, lucru care ne-a facut sa schimbam piata de achizitie a materiei prime din Romania in furnizori din afara tarii).
    Uitati iarasi ca aici se compara firme cu o viata de 5-25 de ani cu altele care au 100+ ani si care au in spate resurse incredibile. Deci o multinationala isi permite sa investeasca 10-20 mil € intr-o fabrica noua si sa aiba productie record (cu R&D din ultimii 30-50 de ani), in timp ce o firma autohtona se chinuie cu investitii minore de la an la an .
    Daca BNR-ul vroia sa sustina firmele locale ar fi trebuit sa nu mai mentina cursul euro artificial jos, astfel incat sa putem fi mai competitivi si pe piata de desfacere si pe cea a fortei de munca (toti oamenii viseaza sa fie paraziti in sistemul bugetar pe niste salarii astronomice).

  2. Analiza analizei!
    Asta o stie toata lumea!
    E rezultanta unui mediu economic si politic ostil.
    E jungla aici!

    Interesant ar fi fost daca analiza se facea pe nr. de bugetari si institutii bugetare in comparatie cu Franta sau chiar Germania.

    Si pentru ca sunteti o voce poate P.M. sau KWI ar intelege de ce cheltuie Romania asa cu bugetarii sau institutiile bugetofage.
    Aceasta risipa trebuie stopata de PM!
    Sunt 3187 unitati adm.teritoriale.
    Cu 3186 de Primari, cu 6000 de Viceprimari si cca 250.000 de salariati fara sa se stie de ce sunt pe acolo sau daca e nevoie de ei.
    Pe langa acestia mai sunt 41 de Prefecti, 80 de Subprefecti si cca 15.000 de bagatori in seama in prefecturi.
    Identic la CJ numai ca aici nr de salariati se apropie de 85.000 .
    Dintr-un foc avem 350.000 de bugetari care nu-si justifica existenta decat partial
    Ca sa vorbesc de eficienta e cam mult!
    Munces trei ore si iau salar penteu opt!
    Zi de zi!
    Pas cu pas!
    Adica O Treime trebuie trimisa acasa sau la pensie!
    Pentru ca sunt ca 100.000 de salariati care sunt SI pensionari si Cumuleaza salariul cu pensia!

    Cam asa o fi in Germania?

    Sau primele 1000 de Primarii din Franta sunt sufocate de bugetari cum sunt cele 3187 de Primarii Romanesti?

    Aceasta era analiza pe care o asteptam de la un oficial BNR.

    Nu mai zic de numarul Imens de agentii si oficii guvernamentale, Ministere precum si: CCR, Av. Poporului, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ si alte institutii din subordinea Parlamentului!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

2 răspunsuri

  1. Companiile autohtone din pacate de-a lungul activitatii lor au avut MEREU parte de tepari protejati de legile din Romania, unii dintre acei tepari fiind chiar firme controlate de politicieni. Cand tot profitul tau pe 1-2 se duce pe o teapa este putin cam greu sa te dezvolti .
    La toate astea se mai adauga si statul roman care este cel mai mare tepar, care a inchis multiple firme prin returnarea intarziata a TVA-ului (la un momentdat firma mea finanta statul cu aproximativ 200 000 euro, lucru care ne-a facut sa schimbam piata de achizitie a materiei prime din Romania in furnizori din afara tarii).
    Uitati iarasi ca aici se compara firme cu o viata de 5-25 de ani cu altele care au 100+ ani si care au in spate resurse incredibile. Deci o multinationala isi permite sa investeasca 10-20 mil € intr-o fabrica noua si sa aiba productie record (cu R&D din ultimii 30-50 de ani), in timp ce o firma autohtona se chinuie cu investitii minore de la an la an .
    Daca BNR-ul vroia sa sustina firmele locale ar fi trebuit sa nu mai mentina cursul euro artificial jos, astfel incat sa putem fi mai competitivi si pe piata de desfacere si pe cea a fortei de munca (toti oamenii viseaza sa fie paraziti in sistemul bugetar pe niste salarii astronomice).

  2. Analiza analizei!
    Asta o stie toata lumea!
    E rezultanta unui mediu economic si politic ostil.
    E jungla aici!

    Interesant ar fi fost daca analiza se facea pe nr. de bugetari si institutii bugetare in comparatie cu Franta sau chiar Germania.

    Si pentru ca sunteti o voce poate P.M. sau KWI ar intelege de ce cheltuie Romania asa cu bugetarii sau institutiile bugetofage.
    Aceasta risipa trebuie stopata de PM!
    Sunt 3187 unitati adm.teritoriale.
    Cu 3186 de Primari, cu 6000 de Viceprimari si cca 250.000 de salariati fara sa se stie de ce sunt pe acolo sau daca e nevoie de ei.
    Pe langa acestia mai sunt 41 de Prefecti, 80 de Subprefecti si cca 15.000 de bagatori in seama in prefecturi.
    Identic la CJ numai ca aici nr de salariati se apropie de 85.000 .
    Dintr-un foc avem 350.000 de bugetari care nu-si justifica existenta decat partial
    Ca sa vorbesc de eficienta e cam mult!
    Munces trei ore si iau salar penteu opt!
    Zi de zi!
    Pas cu pas!
    Adica O Treime trebuie trimisa acasa sau la pensie!
    Pentru ca sunt ca 100.000 de salariati care sunt SI pensionari si Cumuleaza salariul cu pensia!

    Cam asa o fi in Germania?

    Sau primele 1000 de Primarii din Franta sunt sufocate de bugetari cum sunt cele 3187 de Primarii Romanesti?

    Aceasta era analiza pe care o asteptam de la un oficial BNR.

    Nu mai zic de numarul Imens de agentii si oficii guvernamentale, Ministere precum si: CCR, Av. Poporului, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ si alte institutii din subordinea Parlamentului!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: