Evenimentul

Summit UE – Declarația de la Sibiu

La finalul sesiunii plenare a Summit-ului UE a fost dată publicității Declarația de la Sibiu. Aceasta conține cele 10 angajamente despre care cursdeguvernare.ro a scris… Mai mult

09.05.2019

Evenimentul

A început summit-ul UE de la Sibiu – cele mai semnificative momente și declarații

La sediul Primăriei Sibiu a început reuniunea informală a liderilor UE la care se vor trasa liniile generale ale agendei europene pe următorii 5 ani.… Mai mult

09.05.2019

Evenimentul

Istorie pură pentru România: Pentru prima oară de la agatârși încoace, spațiul dintre Marea Neagră și Tisa devine buricul politic al Europei

Un moment istoric, la care România – cea istorică și cea reală deopotrivă – n-ar fi putut spera până acum 15 ani: apogeul unei lupte,… Mai mult

08.05.2019

La obiect

Sezonul dividendelor: Guvernul vrea să stoarcă şi în 2019 resursele de investiţii în scădere ale companiilor controlate. Cine rezistă la presiuni

Două companii strategice controlate de Guvern încă rezistă la presiunile acestuia de spoliere a resurselor de investiţii prin dividende cât mai mari. Adunările generale  ale… Mai mult

07.05.2019

Cronicile
Cronicile

Finanţarea României: cum ne-am despărțit de Ungaria și Polonia la costurile de împrumut

de Adrian N Ionescu , 15.4.2018

Septembrie 2016: Randamentul de piaţă al titlurilor de stat româneşti pe 10 ani era de 2,97%.

Situație foarte bună: randamentul era mai mic cu  două sutimi de procent (2 puncte de bază, bps) decât al titlurilor maghiare.

Împrumuturile guvernamentale românești pe termen lung erau cu doar cu 7 bps mai scumpe decât cele poloneze.

Aprilie 2018: costul finanțării prin titluri pe 10 ani ale guvernului român a urcat la 4,61% – adică aproape că s-a dublat față de cel al guvernului maghiar, care a scăzut până la 2,44%, potrivit celor mai recente date ale Erste Group Research (EGR).

O evoluție remarcabilă au avut și titlurile bulgare pe 10 ani, al căror randament a scăzut de la 2,55% în 2016, la 1,19% în prezent. 

Polonia, ca și România se împrumută mai scump decât în septembrie 2016, dar creșterea randamentului titlurilor poloneze s-a oprit la 3,07%.

Mai rău: acum România, țara cu cea mai mare creștere economică din  UE, se împrumută acum cel mai scump din regiune, în vreme ce în septembrie 2016 doar guvernele Serbiei și Croației erau mai prost cotate pe piețele financiare.
Și am ajuns în această situație în numai un an și jumătate.

Iată care este comparația cu randamentele (în %) de acum trei ani:

Costul finanțării guvernamentale a scăzut în Bulgaria, aflată sub rigorile unui consiliu monetar sever, și în Ungaria, care reușește să atragă investiții străine în ciuda mesajelor politice „iliberale”.

Creșterile din Polonia și Cehia sunt de departe mai puțin amenințătoare decât cea din  România.

Evoluţia dezechilibrelor

Evoluția divergentă a costurilor de finanțare românești față de ale celorlalte țări din regiune este expresia diferențelor dintre (dez)echilibrele macroeconomice și mai ales ale deficitelor de cont curent, comerciale și bugetare.

Încă de acum trei ani, guvernul român plănuia relaxarea fiscală ce avea să-și atingă apogeul în 2017.

(Citiți și: ”Deficitul din comerțul exterior, concentrat pe 7 țări. Ungaria figurează pe locul doi, imediat după China”)

„Relaxarea fiscală amplă – prea mult și prea bun poate dăuna”, titra BCR un raport din 23 aprilie 2015.

Guvernul decisese atunci , „după o promovare intensă timp de o lună de zile” să devanseze startul unui „plan amplu de măsuri de relaxare fiscală pe patru ani, care urma să fie lansat în 2016”, anunțând la începutul lunii aprilie 2015 reducerea cotei TVA la toate produsele alimentare la 9% de la 24%.

Relaxarea părea încurajată de o prognoză de inflaţie de 0,1% pentru acel an (media anului 2015 avea să fie -0,6%), dar aceasta era mai degrabă efectul amenințării deflaţioniste din mai toată lumea şi a politicii de relaxare monetară (a „banilor gratis”), exportată de SUA şi Zona Euro.

Mai ales sub imperiul mediului extern, rata de politică monetară a BNR abia fusese coborâtă la 2% și peste o lună avea să atingă minimul istoric de 1,75%.

Deficitul de cont curent al României a fost de numai 1,1% din PIB în 2015, deficitul bugetar de numai 0,7%, iar datoria publică avea cea mai mică pondere în PIB din regiune, de 38,4%.

Iată detaliile:

Încă de acum doi ani, analiştii Erste Group Research (EGR) avertizau că deficitul de cont curent urma să crească cu până la un procent din PIB, dacă „relaxarea monetară scapă de sub control”.

Şi, se ştie, relaxarea fiscală a devenit o „revoluţie”, pe ale cărei efecte, cuplate cu efectele majorărilor salariale, guvernul nu mai ştie cum să le amelioreze cu ordonanţe, una mai urgentă decât alta.

Deficitul de cont curent aproape că s-a triplat.

Tabloul lunii aprilie 2018 este următorul:


Marile discrepanțe dintre (dez)echilibrele românești și cele din regiune au fost de altfel sesizate în chiar raportul administratorilor BNR prezentat unei comisii senatoriale, la sfârșitul luni trecute.

(Citiți și: Nu vă mai comparați cu Polonia și Ungaria / Raport al BNR în Senat, boicotat de PSD: Nu vă jucați cu politica fiscală, nu așteptați totul de la politica monetară. Reacția lui Liviu Dragnea)

Cu numai două zile înainte de raportul BNR dintr-o comisie senatorială, cursdeguvernare.ro cita datele EGR care remarcau discordanțele contului curent:

  • Cehia, Ungaria și Croația sunt creditate cu excedente de cont curent (+0,9%, +2,4% și +2,6%), pe primul trimestru 2018
  • România cu cea mai mare rată din regiune a deficitului de cont curent în 2018, după cel al Serbiei (- 4,1% din PIB, față de -5,3% în Serbia).

Acum, în România ameninţarea unui maxim de inflaţie de 5% înrăutăţeşte perspectivele investitorilor, care sunt dispuţi să dea bani mai puţin, respectiv la dobânzi mai mari guvernului român.

Aproape toată lumea a fost surprinsă că BNR a amânat creşterea dobânzii de referinţă,în vreme ce în Polonia prima majorare ar putea fi luată abia în 2019, căci inflaţia este scăzută.

În schimb, Polonia. Ungaria și Cehia au surprins cu o scădere a inflației în martie, potrivit Capital Economics:

  • Scăderea inflației a fost cea mai mare în Polonia, unde „a plonjat de la 2,5% an / an în noiembrie la 1,3% în cursul lunii trecute”.
  • În Cehia a scăzut de la 2,8% în octombrie la 1,6% an / an în luna februarie.
  • „Inflația maghiară s-a atenuat de la 2,6% în luna august până la 1,9% în februarie”.

„Datele ratelor mici de inflație au survenit în ciuda situației etapa matură a ciclului economic din regiune”, iar analiștii citați le pun pe seama unor scăderi conjucturale mai ales la prețurile la alimente și combustibili.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 15.4.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Înapoi, la locul faptei: Radu Mazăre a aterizat

Vladimir Ionescu

  Radu Mazăre a ajuns în România luni seara, escortat de polițiști români care l-au preluat dimineață din Antananarivo, Madagascar, de unde a fost extrădat… Mai mult

Stiri

Liviu Dragnea, pronunțarea sentinței definitive – luni, 27 mai. DNA a cerut majorarea pedepsei

Vladimir Ionescu

Curtea Supremă va pronunța pe 27 mai, adică a doua zi după alegerile europarlamentare, hotărârea definitivă din Dosarul angajărilor fictive, dosar în care Liviu Dragnea… Mai mult

Stiri

Consiliul Concurenței: Sumele cheltuite cu iluminatul festiv depășesc și 50% din valoarea contractelor pentru serviciile de iluminat public

Vladimir Ionescu

Costurile iluminatului festiv depășesc, în cazul unor primării, chiar și 50% din suma totală alocată pentru iluminatul public, reiese dintr-o analiză realizată de Consiliul Concurenței.… Mai mult

Stiri

Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni recomandă desființarea Secției speciale: Risc de presiune foarte mare, ce poate submina independența procurorilor

Vladimir Ionescu

Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni recomandă desființarea Secției speciale de anchetarea magistraților, întrucât există un risc de presiune foarte ridicat asupra procurorilor, de natură să… Mai mult

Stiri

Noua definiție mondială a kilogramului a intrat în vigoare

Vladimir Ionescu

Noua definiţie mondială a kilogramului, independentă de orice obiect fizic, a intrat în vigoare luni, potrivit Agerpres. Noul sistem internaţional de măsurare, ce vizează şi… Mai mult

Stiri

CCR amână a treia oară decizia privind completurile de 3 judecători. Mizele

Vladimir Ionescu

CCR a amânat luni decizia referitoare la lipsa completurilor specializate de la Înalta Curet de Casație și Justiție. Este a treia amânare a soluționării acestei… Mai mult

Stiri

Video de colecție / Poliția rutieră a cerut, la propriu, ”parola”, șoferilor care au vrut să intre în Târgoviște în timpul mitingului PSD

Razvan Diaconu

Un bărbat care voia să intre în Târgoviște duminică, să vadă meciul celor de la Chindia – Metaloglobus București, a fost oprit de polițiști la… Mai mult