fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

Datoria publică raportată la PIB a avansat în luna iulie cât în întregul T2, pe vârf pandemie. Implicații

Datoria publică măsurată oficial de Ministerul Finanțelor pe metodologia europeană a avansat doar în luna iulie 2020 aproape cât în întreg trimestrul doi, când România… Mai mult

15.09.2020

Digital

Crearea ”Bibliotecii Virtuale” – scoasă la licitație: Ce înseamnă platforma digitală cu resurse educaționale și ce presupune crearea ei

Statul român a lansat procedura de achiziție a unei ”Biblioteci Virtuale”, o Platformă digitală cu resurse educaționale deschise – un proiect finanțat din fonduri UE… Mai mult

15.09.2020

Analiză

Cât cântăresc (doar) 5 luni de pandemie în povara finanțării datoriei publice a următorului deceniu

Datoria publică a României a urcat în iulie la 42,2% din PIB, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor Publice (MFP). Deși nivelul este sub ținta… Mai mult

14.09.2020

La obiect

Sinteză realizată de AmCham

AmCham: ”Priorități pentru București” – lista măsurilor și proiectelor prioritare pentru dezvoltarea Capitalei

În anticiparea alegerilor locale, Camera de Comerț Americană în România (AmCham România) a elaborat documentul ”Priorități pentru București”, o sinteză a măsurilor și proiectelor prioritare,… Mai mult

14.09.2020

Finanţarea României: cum ne-am despărțit de Ungaria și Polonia la costurile de împrumut

de Adrian N Ionescu , 15.4.2018

Septembrie 2016: Randamentul de piaţă al titlurilor de stat româneşti pe 10 ani era de 2,97%.

Situație foarte bună: randamentul era mai mic cu  două sutimi de procent (2 puncte de bază, bps) decât al titlurilor maghiare.

Împrumuturile guvernamentale românești pe termen lung erau cu doar cu 7 bps mai scumpe decât cele poloneze.

Aprilie 2018: costul finanțării prin titluri pe 10 ani ale guvernului român a urcat la 4,61% – adică aproape că s-a dublat față de cel al guvernului maghiar, care a scăzut până la 2,44%, potrivit celor mai recente date ale Erste Group Research (EGR).

O evoluție remarcabilă au avut și titlurile bulgare pe 10 ani, al căror randament a scăzut de la 2,55% în 2016, la 1,19% în prezent. 

Polonia, ca și România se împrumută mai scump decât în septembrie 2016, dar creșterea randamentului titlurilor poloneze s-a oprit la 3,07%.

Mai rău: acum România, țara cu cea mai mare creștere economică din  UE, se împrumută acum cel mai scump din regiune, în vreme ce în septembrie 2016 doar guvernele Serbiei și Croației erau mai prost cotate pe piețele financiare.
Și am ajuns în această situație în numai un an și jumătate.

Iată care este comparația cu randamentele (în %) de acum trei ani:

Costul finanțării guvernamentale a scăzut în Bulgaria, aflată sub rigorile unui consiliu monetar sever, și în Ungaria, care reușește să atragă investiții străine în ciuda mesajelor politice „iliberale”.

Creșterile din Polonia și Cehia sunt de departe mai puțin amenințătoare decât cea din  România.

Evoluţia dezechilibrelor

Evoluția divergentă a costurilor de finanțare românești față de ale celorlalte țări din regiune este expresia diferențelor dintre (dez)echilibrele macroeconomice și mai ales ale deficitelor de cont curent, comerciale și bugetare.

Încă de acum trei ani, guvernul român plănuia relaxarea fiscală ce avea să-și atingă apogeul în 2017.

(Citiți și: ”Deficitul din comerțul exterior, concentrat pe 7 țări. Ungaria figurează pe locul doi, imediat după China”)

„Relaxarea fiscală amplă – prea mult și prea bun poate dăuna”, titra BCR un raport din 23 aprilie 2015.

Guvernul decisese atunci , „după o promovare intensă timp de o lună de zile” să devanseze startul unui „plan amplu de măsuri de relaxare fiscală pe patru ani, care urma să fie lansat în 2016”, anunțând la începutul lunii aprilie 2015 reducerea cotei TVA la toate produsele alimentare la 9% de la 24%.

Relaxarea părea încurajată de o prognoză de inflaţie de 0,1% pentru acel an (media anului 2015 avea să fie -0,6%), dar aceasta era mai degrabă efectul amenințării deflaţioniste din mai toată lumea şi a politicii de relaxare monetară (a „banilor gratis”), exportată de SUA şi Zona Euro.

Mai ales sub imperiul mediului extern, rata de politică monetară a BNR abia fusese coborâtă la 2% și peste o lună avea să atingă minimul istoric de 1,75%.

Deficitul de cont curent al României a fost de numai 1,1% din PIB în 2015, deficitul bugetar de numai 0,7%, iar datoria publică avea cea mai mică pondere în PIB din regiune, de 38,4%.

Iată detaliile:

Încă de acum doi ani, analiştii Erste Group Research (EGR) avertizau că deficitul de cont curent urma să crească cu până la un procent din PIB, dacă „relaxarea monetară scapă de sub control”.

Şi, se ştie, relaxarea fiscală a devenit o „revoluţie”, pe ale cărei efecte, cuplate cu efectele majorărilor salariale, guvernul nu mai ştie cum să le amelioreze cu ordonanţe, una mai urgentă decât alta.

Deficitul de cont curent aproape că s-a triplat.

Tabloul lunii aprilie 2018 este următorul:


Marile discrepanțe dintre (dez)echilibrele românești și cele din regiune au fost de altfel sesizate în chiar raportul administratorilor BNR prezentat unei comisii senatoriale, la sfârșitul luni trecute.

(Citiți și: Nu vă mai comparați cu Polonia și Ungaria / Raport al BNR în Senat, boicotat de PSD: Nu vă jucați cu politica fiscală, nu așteptați totul de la politica monetară. Reacția lui Liviu Dragnea)

Cu numai două zile înainte de raportul BNR dintr-o comisie senatorială, cursdeguvernare.ro cita datele EGR care remarcau discordanțele contului curent:

  • Cehia, Ungaria și Croația sunt creditate cu excedente de cont curent (+0,9%, +2,4% și +2,6%), pe primul trimestru 2018
  • România cu cea mai mare rată din regiune a deficitului de cont curent în 2018, după cel al Serbiei (- 4,1% din PIB, față de -5,3% în Serbia).

Acum, în România ameninţarea unui maxim de inflaţie de 5% înrăutăţeşte perspectivele investitorilor, care sunt dispuţi să dea bani mai puţin, respectiv la dobânzi mai mari guvernului român.

Aproape toată lumea a fost surprinsă că BNR a amânat creşterea dobânzii de referinţă,în vreme ce în Polonia prima majorare ar putea fi luată abia în 2019, căci inflaţia este scăzută.

În schimb, Polonia. Ungaria și Cehia au surprins cu o scădere a inflației în martie, potrivit Capital Economics:

  • Scăderea inflației a fost cea mai mare în Polonia, unde „a plonjat de la 2,5% an / an în noiembrie la 1,3% în cursul lunii trecute”.
  • În Cehia a scăzut de la 2,8% în octombrie la 1,6% an / an în luna februarie.
  • „Inflația maghiară s-a atenuat de la 2,6% în luna august până la 1,9% în februarie”.

„Datele ratelor mici de inflație au survenit în ciuda situației etapa matură a ciclului economic din regiune”, iar analiștii citați le pun pe seama unor scăderi conjucturale mai ales la prețurile la alimente și combustibili.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 15.4.2018

Lăsați un comentariu


Europa

Noul Pact pe migrație – Comisia Europeană renunță la cotele obligatorii dar impune forme alternative de solidaritate

Victor Bratu

Comisia Europeană prezintă miercuri propunerea legislativă a noului Pact pe migrație, într-o formulă de natură să reconcilieze pozițiile divergente pe acest subiect ale statelor membre.… Mai mult

Stiri

Averstismentele severe ale mediului de afaceri privind creșterile bugetare aprobate de Parlament

Adrian N Ionescu

Organizațiile mediului de afaceri sancționează sever deciziile rectificării bugetare aprobate marți de Parlament și avertizează asupra „pericolelor majore” pe care creșterea cheltuielilor le pune pentru… Mai mult

Europa

Facebook avertizează că și-ar putea închide operațiunile din UE, dacă i se interzice transferul de date către SUA

Iulian Soare

Facebook a avertizat că și-ar putea stopa operațiunile din Europa dacă autoritățile din Irlanda – unde compania americană își are sediul central din UE –… Mai mult

Stiri

România, al doilea mare crescător de ovine din Uniunea Europeană, după Spania

Raluca Florescu

În 2019, în România erau crescute pentru sacrificiu aproximativ 10 milioane de ovine, ceea ce plasa țara pe locul doi în Uniunea Europeană în topul… Mai mult

Europa

China se angajează să devină neutră din punct de vedere a emisiilor de dioxid de carbon în 2060

Vladimir Ionescu

Xi Jinping (foto), președintele celui mai mare poluator din lume – China, a promis în cadrul unui eveniment al Națiunilor Unite că statul va deveni… Mai mult

Europa

Indicele PMI: Serviciile din zona euro, în scădere în septembrie

Alexandra Pele

Continuarea declinului indicatorului PMI din zona euro, realizat prin sondarea managerilor de achiziții, în septembrie consolidează argumentele în favoarea teoriei potrivit căreia reluarea activității și-a… Mai mult

Stiri

Concluzia avocatului general al CJUE: Înființarea Secției Speciale încalcă legislația UE

Mariana Bechir

Înființarea unei secții de parchet specifice cu competență exclusivă pentru investigarea infracțiunilor săvârșite de magistrați este contrară dreptului Uniunii, în opinia avocatului general al Curții… Mai mult