analiza cursdeguvernare

Lista lui PIB: România și sursele de valoare adăugată mare ale momentului

Textul de mai jos e un fragment din analiza apărută în numărul 98 al publicației exclusiv print CRONICILE Curs de Guvernare, la secțiunea...Citeste mai departe »

Analiză / Țara cu două inflații: cea ”legală” în loc de cea reală – sau contagiunea absurdităților din OUG 114

Celebra Ordonanţă 114 (cea lansată pe pusă masă, între Crăciun şi Anul Nou) continuă să producă efecte, fie ele şi ajustate întru suportabilitate,...Citeste mai departe »

De ce la polonezi şi unguri se poate, iar la noi nu? Producția industrială a intrat pe trend negativ

Producţia industrială a României a intrat pe un trend descrescător în ultimele trei luni şi a revenit în luna aprilie în domeniul negativ,...Citeste mai departe »

Mai ceva ca Făt-frumos: Deficitul de cont curent – dublat într-o singură lună, datoria externă sare brusc și mult peste suta de miliarde de euro

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat, după primele patru luni ale anului curent , un deficit de 2,306 miliarde de euro,...Citeste mai departe »

Dobânzile real negative la depozite şi consecinţele lor

Pe fondul discuţiilor eterne privind ratele la credite şi problemele cu care se confuntă persoanele care au luat împrumut, pare că a fost...Citeste mai departe »

DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Lista lui PIB: România și sursele de valoare adăugată mare ale momentului

Textul de mai jos e un fragment din analiza apărută în numărul 98 al publicației exclusiv print CRONICILE Curs de Guvernare, la secțiunea...Citeste mai departe »

Marin Pana

Analiză / Țara cu două inflații: cea ”legală” în loc de cea reală – sau contagiunea absurdităților din OUG 114

Celebra Ordonanţă 114 (cea lansată pe pusă masă, între Crăciun şi Anul Nou) continuă să producă efecte, fie ele şi ajustate întru suportabilitate,...Citeste mai departe »

Marin Pana

De ce la polonezi şi unguri se poate, iar la noi nu? Producția industrială a intrat pe trend negativ

Producţia industrială a României a intrat pe un trend descrescător în ultimele trei luni şi a revenit în luna aprilie în domeniul negativ,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Mai ceva ca Făt-frumos: Deficitul de cont curent – dublat într-o singură lună, datoria externă sare brusc și mult peste suta de miliarde de euro

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat, după primele patru luni ale anului curent , un deficit de 2,306 miliarde de euro,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Deficitul guvernamental, în afara practicii europene: Cum stau ceilalți

România a înregistrat în 2018 cel mai mare deficit guvernamental dintre statele UE, potrivit datelor publicate de Eurostat, cu excepţia puţin relevantă a...Citeste mai departe »

CONSILIU MONETAR

16.1.2014 .

proces de substituire a băncii centrale cu o autoritate monetară care emite monedă legală convertibilă într-o valută sau un bun “ancoră” (cunoscut şi sub numele de monedă de rezervă), la o rată de schimb fixă şi la cerere. C.m. poate funcţiona în paralel cu banca centrală, deşi astfel de situaţii au fost rare. Ca mijloace de rezervă, c.m. optează pentru obligaţiuni cu risc redus sau pentru alte active denominate în valuta de rezervă. Spre deosebire de dolarizare, consiliul monetar obţine venituri din senioraj, ca diferenţă între câştigurile la activele de rezervă şi costurile emisiunii propriei monede legale. Răspunderea pentru conversia, la cerere, a monedei naţionale în valuta de rezervă aparţine sistemului băncilor comerciale, în schimbul perceperii unui comision. Convertibilitatea deplină asigură derularea fără restricţii a tranzacţiilor din contul curent sau de capital. Nivelul rezervelor c.m. este de 100-110% din moneda legală în circulaţie, pentru a asigura cererile de conversie, dar şi pentru a asigura o marjă pentru eventualele pierderi de valoare nominală la activele de rezervă. În privinţa politicii monetare, c.m., spre deosebire de o bancă centrală, nu dispune de puteri discreţionare, operaţiunile fiind complet pasive şi automate. Faţă de un sistem cu bancă centrală, consiliul monetar nu poate acorda împrumuturi guvernului, sectorului corporatist intern sau băncilor comerciale, singura modalitate pentru  guvern de a-şi finanţa cheltuielile fiind prin impu- nerea de taxe sau prin solicitarea de împrumuturi. C.m. nu poate influenţa ratele dobânzii în acelaşi mod în care o poate face banca centrală (prin stabilirea taxei de rescont sau prin ratele dobânzii din operaţiunile pe piaţa monetară). În plus, c.m. nu poate servi băncilor comerciale în calitate de împrumutător de ultimă instanţă. C.m. reprezintă un aranjament monetar cu aplicabilitate în acele ţări ale căror monede naţionale nu au avut pe termen lung performanţe similare celor ale principalelor valute internaţionale. Exemple de ţări care au adoptat sistemul c.m. sunt Argentina [începând cu 1 aprilie 1991, la paritatea 10.000 australi (în prezent 1 pesos = 1 $)], Estonia [20 iunie 1992, 8 coroane = 1 marcă germană] sau Bulgaria [1 iulie 1997, 1.000 leva = 1 marcă germană]. (v. Dolarizare, Politică monetară).

+

Publicat la data de 16.1.2014 .

Stiri

Primele obligaţiuni ipotecare din România – listate la Bursă de Alpha Bank. Ce ar trebui să urmeze

Adrian N Ionescu

  Alpha Bank România a listat la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) cea dintâi emisiune de obligaţiuni ipotecare realizată în România, o premieră care ar… Mai mult

Stiri

Decizia privind înființarea nelegală a companiilor municipale – rămâne în vigoare după ce Curtea de Apel a respins cererea de revizuire a Primăriei Capitalei

Vladimir Ionescu

Curtea de Apel București a respins marți cererea Primăriei Capitalei de revizuire a deciziei prin care s-a stabilit că toate companiile municipale au fost înființate… Mai mult

Stiri

Curtea Supremă a sesizat CCR după ce Secția Specială a retras apelul din dosarul lui Sebastian Ghiță

Vladimir Ionescu

Un complet de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a sesizat marţi Curtea Constituţională cu o excepţie de neconstituţionalitate care se… Mai mult

Europa

NATO cere Rusiei să distrugă un sistem nou de rachete de croazieră capabile să poarte încărcătură nucleară

Iulian Soare

NATO a cerut, marți, Rusiei să distrugă un nou sistem de rachete de croazieră până la începutul lunii august. Sistemul este capabil să lanseze o… Mai mult

Stiri

Mihai Tudose și Corina Crețu au fost refuzați de Renew Europe și se alătură grupului S&D din PE

Vladimir Ionescu

Cei doi europarlamentari ai Pro România, Mihai Tudose și Corina Crețu, s-au alăturat grupului social-democraților (S&D) din Parlamentul European, după ce au fost refuzați de… Mai mult

Stiri

10 Ordonanțe de Urgență, într-o singură ședință de guvern, toate pe ordinea de zi suplimentară

Vladimir Ionescu

Guvernul a aprobat zece Ordonanțe de Urgență în ședința de marți, toate introduse pe ordinea de zi suplimentară. Printre cele mai importante sunt cea privind… Mai mult

Stiri

Evaluarea Națională / Ponderea notelor peste 5 – încă un an de scădere

Vladimir Ionescu

Aproximativ  73,12% din elevii participanți la Evaluarea Națională au obținut medii peste 5, un procent ușor sub cel de anul trecut (73,50%) și inferior celui… Mai mult