Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), așa-numitul Parchet Antimafia, a decis suspendarea activității câte patru ore în fiecare zi, până pe 8 martie, în semn de protest față OUG 7, care conține prevederi ce pun în pericol independența sistemului judiciar. În aceste intervale se vor soluționa doar urgențele, respectiv cauzele cu arestați sau alte situații care nu suportă amânare.
Adunarea Generală a DIICOT a decis luni că procurorii Direcției nu vor lucra în intervalul orar 8:00 – 12:00, începând cu 26 februarie și până pe 8 martie, anunță un comunicat al instituției.
De asemenea:
- s-a convenit trimiterea unei solicitări către Avocatul Poporului, pentru ca acesta să sesizeze CCR în legătură cu OUG 7
- trimiterea unui punct de vedere Curții de Justiție a Uniunii Europene, care a fost sesizată d emai multe asoicații în legătură cu ultima reglementare vizând legile Justiției
Decizia este una fără precedent în istoria instituției și a fost luată cu o majoritate de 221 voturi, din totalul de 231 procurori prezenți.
În opinia acestor procurori DIICOT, care au semnat pentru ineditul protest, OUG 7 are „numeroase vicii de neconstituționalitate”.
Printre aceste vicii identificate de DIICOT se numără:
- Ordonanța a fost adoptată cu „nesocotirea” competențelor date de lege Consiliului Superior al Magistraturii, prin punerea acestuia în imposibilitate de a emite un aviz consultativ. Secției pentru Procurori a Consiliului nu i s-a adus la cunoștință conținutul actului normativ pentru a putea analiza și formula un punct de vedere care să fie susținut în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii și care să reflecte opinia magistraților procurori. Astfel, membrii Secției pentru procurori au fost direct împiedicați să își exercite mandatul constituțional reprezentativ. Nesocotirea acestei cerințe legale golește de conținut dispoziția legală invocată și rolul Consiliului Superior al Magistraturii, de garant al independenței justiției, astfel cum acesta este prevăzut de art.133 alin.(1) din Constituție.
- Modificarea prin care Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, compus atât din judecători, procurori, cât și membri ai societății civile, este chemat să acorde aviz pentru numirea în funcțiile de rang înalt din cadrul Ministerului Public, se încalcă principiul non-interferenței, al separării carierelor magistraților judecători și procurori. Această încălcare are loc de asemenea, cu ignorarea distincției între vechimea în funcție și vechimea în grad, precum și a aspectelor ce țin de specializarea profesională în variile domenii ale dreptului. Urmare nerespectării principiului separării carierelor se creează posibilitatea ca un judecător să acceadă în funcții de conducere la cel mai înalt nivel în Ministerul Public, încălcându-se astfel în mod expres și dispozițiile art.1 alin.(5) din Constituție, potrivit căruia: „În Romania, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor, este obligatorie”, precum și ale art.131 alin.(2) din Constituția României, potrivit căruia: ”Ministerul Public își exercită atribuțiile prin procurori constituiți în parchete, în condițiile legii”. Este de natura evidenței că legiuitorul constituant nu a acceptat ipoteza în care o persoana având o altă calitate decât aceea de procuror, ar putea să conducă Ministerul Public.
- Nu este acceptabilă nici reformularea condițiilor referitoare la cariera magistratului și a vechimii necesare pentru a accede în aceste înalte funcții, observându-se că se acordă deopotrivă vocație de a candida oricărui magistrat, indiferent de vechime, de gradul profesional ori de funcția, de procuror sau judecător, exercitată la data depunerii candidaturii. Aceasta, după ce prin modificările inițiale aduse legilor justiției toate limitele de vechime în funcția de procuror sau judecător necesare pentru accederea în grade profesionale superioare sau în funcții de conducere în parchete și instanțe au fost ridicate.
- Curtea Constituțională a statuat, în acord cu dispozițiile art.7 din CEDO, că textul unui act normativ cu putere de lege trebuie sa fie coerent, clar și previzibil. Ori, modificările succesive prin ordonanțe de urgență si la intervale scurte de timp, sub aspecte esențiale ale normelor ce reglementează cariera magistratului, nesocotesc nu doar dispozițiile art.1 alin.(5) din Constituție, dar și pe cele ale art.147 alin.(4) din Constituție, ce vizează forța obligatorie a deciziilor CCR.
Procurorul-șef DIICOT, Felix Bănilă, a fost propus la șefia instituției de ministrul justiției, Tudorel Toader.
Guvernul a aprobat marți o OUG, care nu a fost pusă în dezbatere publică, ce modifică mai multe prevederi referitoare la procurori cuprinse în legile Justiției (Statutul magistraților, Legea CSM și Legea privind organizarea sistemului judiciar).
Prin această ordonanță, Secția de investigare a magistraților dobândește un grad sporit de autonomie, iar politicul va putea controla mai ușor, în actualul context, numirea șefilor de parchete.
Astfel, șeful Secției va dispune în cazul infracțiunilor ce țin de competența lor, nu procurorul general. Procurorul general nu va mai putea infirma, de acum înainte, actele pe care le consideră nelegale sau netemeinice. Un posibil caz este cel al anchetei ce o vizează pe Laura Codruța Kovesi, anchetată de Secția specială, a cărei desființare a cerut-o Comisia de la Veneția, explicând că ea se poate transforma într-un instrument de presiune asupra magistraților.
De asemenea, a fost modificat și criteriul de accedere la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ). Orice magistrat cu o vechime de 18 ani, atât ca procuror cât şi judecător, poate ocupa un loc la instanţa supremă. Până acum, criteriul vechimii impunea 18 ani doar în funcţia de judecător pentru a accede la instanţa supremă.
Începând de joi, mai multe instanțe și parchete din țară și-au convocat adunările generale și au aprobat formele de protest la care vor apela după OUG 7 – cele mai multe au hotărât suspendarea activității, pe diferite perioade, cu excepția urgențelor.
