Bugetul general consolidat a consemnat după primele două luni din anul 2019 un deficit de aproximativ 5,5 miliarde lei, echivalent cu 0,54% din PIB estimat pentru anul în curs.
Acest rezultat este mai slab faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când minusul finanţelor publice în perioada similar a fost de aproape 4,5 miliarde lei sau 0,47% din PIB pe 2018, comunicat în varianta provizorie.
Partea bună este că diferenţa de deficit faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent este minoră, partea mai puţin bună este că în T1 2016 şi T1 2017 rezultatele execuţiei bugetare au fost pe excedent.
De remarcat deteriorarea continuă a valorilor (care poate fi, însă, interpretată drept o egalizare a excuţiei pentru a nu mai înghesui deficite lunare mari pe final de an) şi diferenţa de aproape un punct procentual între 2016 şi 2019, deşi valorile anuale de deficit sunt similare ( -2,6% din PIB în 2016 şi -2,76% din PIB pe 2019).
(Citiți și: ”4 grafice care transferă cancerul de la investiții din trecut spre viitor”)
Dacă se face corelaţia cu rezultatul de la finele lui 2018, respectiv 2,91% din PIB efectiv consemnat de statistica oficială, s-ar părea că suntem ieşiţi din grafic şi va trebui să ajustăm cheltuielile în raport cu anul trecut pentru a ne încadra în ţinta de deficit. Din păcate, suntem în an electoral iar majorarea cu 15% a pensiilor se va face în ultima treime din 2019.
De reţinut, ritmul de creştere a veniturilor pe primul trimestru a fost ceva mai mic faţă de cel al creşterii cheltuielilor (+12,5% la venituri faţă de +13,2% pe cheltuieli, ambele în termeni nominali).
Dacă se face ajustarea cu inflaţia medie, obţinem valori reale de +8,5% pe venituri şi +9,1% pe cheltuieli, aproximativ duble faţă de creşterea economică pe 2018.
Salarii şi protecţie socială, la schimb cu reducerea investiţiilor
Deşi s-a majorat în termeni procentuali cu 24,2%, impozitul pe profit a rămas la o cotă extrem de scăzută, cu ceva mai mult de o jumătate de miliard de lei. Adică aproximativ de şapte ori mai puţin decât impozitul pe salarii şi venit de 3,65 miliarde de lei (altminteri aflat în scădere cu nu mai puţin de 25% ca urmare a scăderii cotei de impozitare de la 16% la 10%).
Contribuţiile de asigurări au preluat prima poziţie în încasările publice de la combinata TVA-accize, după ce au avansat în raport cu aceeaşi perioadă a anului precedent cu 3,73 miliarde lei ( de la 13,85 miliarde lei până la 17,59 miliarde lei, adică de la o contribuţie de 32,7% în veniturile totale la una de 37,7%.
Pe partea venituri indirecte, se observă o creşterea importantă a încasărilor de TVA (+14,8%, de la circa 13,3 miliarde lei până la 15,3 miliarde de lei), precum şi a celor din accize (+16,8%, de la 5,8 miliarde lei la 6,8 miliarde lei). Dacă de aici au venit în plus cam trei miliarde de lei, diferenţa până la cele aproximativ opt miliarde lei încasate în plus pe T1 2019 a venit, cu aproximaţie, din cele aproape cinci miliarde de lei contribuţii de asigurări încasate suplimentar ca urmare a creşterilor de salarii.
Excedentul tradiţional de început de an al bugetelor locale s-a dublat în pe parcursul lunii martie şi a ajuns la 3,4 miliarde de lei, cu un grad de acoperire al cheltuielilor cu venituri de 123%, urmare a limitării cheltuielilor sub nivelul din anul anterior.
Bugetul asigurărilor sociale (al cărui deficit s-a păstrat la un nivel similar cu cel de la finele lunii precedente) şi cel al fondului naţional pentru asigurări de sănătate ( aflat în creştere masivă, de circa două ori şi jumătate în martie faţă de februarie) au înregistrat grade de acoperire în jur de 90%.
Salarii şi ceva protecţie socială, la schimb cu declinul investiţiilor și al cofinanțării proiectelor cu bani europeni
Simplificat, sumele colectate în plus din contribuţii sociale s-au dus în majorarea salariilor din sectorul bugetar (+25,7%) iar cele din accize şi TVA în creşterea ceva mai mică, dacă ar fi să facem o comparaţie, a asistenţei sociale (+15%). Ambele situate peste media general, alături de cheltuielile cu bunuri şi servicii (+18%).
Compensarea, pentru a păstra ritmul de creştere al cheltuielilor aproape de cel al veniturilor, s-a făcut prin:
- reducerea cheltuielilor cu investițiile (-20,1%),
- diminuarea sumelor pentru proiectele cu finanţare externă nerambursabilă (-7,9%) şi
- distribuirea mai lentă a subvenţiilor (-32,7% faţă de T1 2018 dar în revenire puternică de la valoarea de -63,1% consemnată la finele lunii februarie).
Pe scurt, la nivelul bugetului general consolidat, creşterea robustă a veniturilor bugetare a fost direcţionată spre creşterea chetuielilor cu salarii şi protecţia socială în detrimentul investiţiilor şi proiectelor dezvoltate din bugetele locale, pentru păstrarea echilibrului financiar de ansamblu la un nivel rezonabil.
