În plin avânt economic, Guvernele ultimilor ani au ales să redirecționeze banii de investiții către măsuri de majorare a salariilor din sectorul public și a pensiilor, cu impact asupra potențialului de creștere economică al României. Un PIB potențial care suferea deja din cauza evoluției demografice care subțiază forța de muncă.
Ce sare în ochi la evaluarea investițiilor publice în România – un numitor comun al ultimilor ani:
guvernele nu au respectat niciodată angajamentele de investiții făcute prin legea bugetelor. Investițiile au fost primele sacrificate – paradoxal, în plină creștere economică – compromițând, astfel viitorul iminent.
***
Anul 2019 a început mai prost chiar decât în ultimii 4 ani care au început prost:
Pentru 2019, executivul a bugetat investiții totale (din surse publice, dar și din fonduri europene) de circa 49,9 miliarde de lei, potrivit Strategiei Fiscal-Bugetare – un adevărat record al ultimilor ani. Record la alocări.
În ultimii patru ani însă, ținta de investiții a fost ratată fără greș, reiese din datele consultate de cursdeguvernare.ro.
Începutul acestui an nu marchează o schimbare a paradigmei. Din execuția aferentă primelor două luni reiese că statul a cheltuit 722,6 milioane de lei pentru investițiile finanțate exclusiv din fonduri publice, în scădere cu 78,3% față de aceeași perioadă din 2018, când cheltuielile de capital s-au ridicat la 3,3 miliarde de lei.
Pentru proiectele finanțate din fonduri europene s-au alocat 2,5 miliarde de lei în ianuarie și februarie, cu 21,9% mai puțin decât în primele două luni din 2018, potrivit datelor Ministerului Finanțelor Publice (MFP).
Investițiile publice totale: minus multe miliarde la execuție față de alocările prin legile bugetelor
Investițiile în infrastructură sunt cele care au suferit cele mai însemnate retușări, diferența dintre programul anunțat la început de an și execuția calculată la final fiind de ordinul miliardelor de euro, cea mai mare parte a nerealizării fiind pe zona de proiecte cu finanțare europeană nerambursabilă.
În perioada 2016-2018 (de când s-a dat drumul la banii aferenți exercițiului financiar european 2014-2020), execuțiile bugetare la infrastructură au fost cu peste 6,8 miliarde de lei mai mici decât sumele alocate în Legile bugetului aferente fiecărui an în parte.
În perioada 2015-2017, alte 5,2 miliarde de lei au fost tăiate din fondurile post aderare aferente vechiului exercițiu financiar.
Situația halucinantă de la infrastructură: creditele scumpe au crescut față de legea bugetului, banii europeni gratuiti au fost doar la jumătate
Dincolo de slaba performanță în ceea ce privește atragerea de bani europeni, în ultimii doi ani, Executivul a ales să cheltuiască mai mulți bani pentru programe cu fonduri rambursabile decât prevăzuse inițial în buget.
Spre exemplu, în 2018, s-au cheltuit 183,2 milioane de lei finanțări cu dobândă, cu 66,1 milioane de lei în plus față de prevederile din Legea bugetului.
În 2017, Guvernul a cheltuit pentru proiecte cu finanțare rambursabilă cu 42,7 milioane de lei în plus decât prevăzuse la începutul anului.
”Tăierea investițiilor publice reprezintă principala cauză pentru scăderea PIB-ului potențial (…) Factorul forță de muncă și factorul capital sunt cei doi mari piloni ai PIB-ului potențial. Toate speranțele noastre rămân la productivitatea factorilor, care iarăși fără niciun efort nu se întâmplă.
(Citiți și: ”Investițiile publice reale, de dincolo de cheltuielile de Apărare”)
Dar, până la urmă, investițiile private, fără un minim de investiții publice nu prea se fac sau se fac în domenii care nu duc la o creștere prea mare a productivității și a valorii adăugate. Avem nevoie de investiții în infrastructură care să deschidă niște zone cu potențial, cum ar fi zona Moldovei”, explică, pentru curdeguvernare.ro, analistul economic, Aurelian Dochia.
Un Tomahawk în motorul spre viitor: de peste 3 ori mai puțin la Cercetare față de Legile bugetare
Alte investiții de natură să sprijine economia pe termen lung sunt cele în domeniu cercetării și dezvoltării, la rândul său afectat de o privare de fonduri față de legile bugetelor.
În 2018, spre exemplu, pentru proiectele din fonduri europene s-au alocat aproape 400 de milioane de lei, însă execuția a fost de doar 126,5 milioane de lei.
România și-a fixat să cheltuiască pentru cercetare și inovare 1% din PIB, din fonduri publice. E, însă, atât de departe de acest obiectiv, încât până și Bulgaria alocă mai mult decât dublu decât România.
Notă: Transferurile reprezintă sumele acordate proiectelor de cercetare, prin intermediul Ministerului.
În 2017, acestea au fost cu 95,4 milioane de lei mai mici decât sumele prevăzute inițial. În 2016, cercetătorii au primit cu 161 de milioane mai puțin. Anul trecut, sumele din execuție au fost cu 26,3 milioane de lei la capitolul transferuri peste cele prevăzute inițial în buget însă, suma totală a fost mai mică decât cea din Legea bugetului. Mai mică chiar decât în anul 2017.
(Citiți și: ”Banchetul de Centenar, la nota de plată: cine, cu ce și din banii cui a hrănit această țară foarte bogată”)
Potențialul de creștere, în pericol
Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a reluat avertismentul potrivit căruia creșterea economică susținută doar de consum nu este sustenabilă pe termen lung, România având nevoie de politici de încurajare a investițiilor.
”Suntem în al nouălea an de creștere economică consecutivă. Există însă câteva componente ale creșterii recente care ar fi putut fi mai favorabile. De exemplu, contribuția investițiilor a fost mai mică decât ar fi trebuit, cheltuielile de consum fiind principalul motor al dinamicii PIB-ului în ultimii ani. Deși, fără îndoială, bunăstarea a crescut considerabil, pentru ca aceste câștiguri să dureze e nevoie de o schimbare în politicile de stimulare a investițiilor, astfel încât creșterea economică viitoare să nu ducă la o lărgire a dezechilibrelor macroeconomice”, a declarat Mugur Isărescu.
PIB-ul potențial, definit de literatura de specialitate drept cel mai ridicat ritm în care poate crește o economie, a avut o evoluție bună în ultimii ani, dar lipsa unor reforme structurale pare să afecteze evoluția sa viitoare, reiese din raportul de țară publicat de Comisia Europeană în februarie.
Cei trei factori care influențează evoluția acestui indicator sunt: capitalul (investițiile), munca și productivitatea totală a factorilor.
”Creșterea potențială a fost generată, în principal, de productivitatea totală a factorilor. Creșterea potențială a PIB-ului s-a consolidat în ultimii ani, ajungând la 4,5% în 2017. Se estimează că aceasta s-a menținut la un nivel ridicat în 2018, dar că va scădea treptat”, se arată în documentul citat.
Anul trecut, tot productivitatea totală a factorilor a fost principalul factor care a contribuit la creșterea potențială, în pofida unei ușoare scăderi. Forța de muncă a avut o contribuție modestă, dar pozitivă, în 2018, ca urmare a reducerii șomajului structural și a creșterii ratei de participare la forța de muncă.
”Cu toate acestea, conform estimărilor, după 2018 productivitatea totală a factorilor va încetini, iar contribuția forței de muncă la creșterea potențială se va înrăutăți din cauza creșterii mai lente a populației în vârstă de muncă”, avertizează experții CE.
Îmbătrânirea populației și migrația sunt alți factori care afectează forța de muncă și implicit, contribuția acestui factor la evoluția PIB-ului potențial.
Comisia Europeană anticipează o scădere a PIB-ului potențial la 4,1% în acest an, de la 4,6% în 2018. Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) are o proiecție de PIB potențial de 5,1% pentru 2019, față de 4,9% în 2018. De menționat, la începutul anului trecut, CNSP avea o prognoză de 5,2% pentru PIB-ul potențial din 2018, revizuită ulterior în scădere până la 4,9%.
Atât Comisia, cât și CNSP anticipează o decelerare a PIB potențial în următorii ani.
Deficitul extern, un alt factor inhibator
Comisia Europeană mai notează că adâncirea deficitului de cont curent, generată de avansul importurilor de bunuri, pe fondul creșterii consumului, nu este favorabilă creșterii potențiale a PIB-ului.
Modificarea structurii importurilor ”prezintă motive de îngrijorare” se arată în raport. Mai exact, specialiștii Comisiei notează că importurile de bunuri de consum au crescut mult mai rapid decât bunurile de capital (investițiile) sau bunurile intermediare.
”Începând din 2015, importurile de bunuri de consum au crescut cu o medie anuală de 13,5%, în timp ce importurile de bunuri intermediare și de bunuri de capital au crescut cu 6,7%, respectiv 9,1% (…) Un deficit de cont curent determinat de consum, și nu de investiții nu sprijină creșterea potențială a PIB-ului”, se arată în document.
România a atras anul trecut investiții străine directe în valoare de 4,9 miliarde de euro. În 2017 acestea au fost de 4,8 miliarde de euro, în 2016 de 4,5 miliarde de euro, iar în 2015 de 3,5 miliarde de euro, potrivit datelor BNR.
Creșterea deficitului a fost anticipată de economiști, în contextul în care mediul privat local are nevoie de timp pentru a putea răspunde unei cereri în creștere, apărută ”peste noapte”.
”Întotdeauna există un decalaj un timp între momentul de creștere a veniturilor, care se produce foarte repede, practic e o decizie guvernamentală care acționează de mâine, iar răspunsul poate să dureze câțiva ani de zile și între timp, suntem într-o piață deschisă, la nivel european, și atunci intră importurile care suplinesc. Câștigă cine poate să reacționeze imediat. Cei care au nevoie de timp până când fac investiții sunt într-un dezavantaj”, a explicat Aurelian Dochia.
Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNPS) estimează o creștere a PIB-ului potențial la 5,1% în acest an, de la 4,9% în 2018 și o scădere treptată a acestuia începând cu 2021.
Din prognozele realizate de CNSP în ultimii cinci ani reiese că datele pe termen mediu au fost mai optimiste, acestea fiind corectate odată cu trecerea timpului. În 2016 și 2017, CNSP revizuia în creștere prognoza de PIB potențial pentru 2018, către nivelul de 5,2%.
În iarna acestui an, estimarea PIB potențial a fost corectată în scădere, la 4,9%.
Creșterea potențială medie a României a fost de 4,8% în perioada 2001-2008, după care s-a redus drastic la 1,6% în perioada 2009-2013 – perioada afectată sever de criza economică – reiese dintr-o prezentare a instituției.
Potențialul mediu anual de creștere aferent perioadei 2014-2021 ar fi de 4,8%.
