marți

17 mai, 2022

Execuția pe ianuarie: deja pe deficit bugetar semnificativ, atipic față de anii precedenți – cheltuielile cu dobânzile, mai mult decât dublate

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

3 martie, 2021

Bugetul general consolidat a încheiat prima lună din anul 2021 cu un deficit de 3.686,5 milioane de lei sau -0,33% din PIB-ul estimat pentru anul în curs, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Rezultatul este cel mai slab din ultimii ani și păstrează trendul negativ din 2016 încoace, în pofida faptului că, uzual, execuțiile bugetare debutau cu excedente.

De reținut, ca și în 2020, principalul factor invocat oficial pentru soldul cu minus a fost rambursările de TVA, care au însumat cu circa 1 miliard de lei mai mult decât în aceeași lună a anului anterior (pandemie sau nu, obiceiurile nu se schimbă). Plățile cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19 au însumat 0,86 mld lei, mai puțin de un sfert din deficitul consemnat.


Pe fondul unui rezultat economic mai slab decât în anul anterior, ritmul de creştere a veniturilor a fost mult mai mic faţă de cel al creşterii cheltuielilor (+5,9% la venituri faţă de 17,4% la cheltuieli, ambele în termeni nominali). Astfel, se conturează deja lipsa de spațiu fiscal pentru beneficiile sociale deja acordate, în absența unor creșteri de impozite.

În premieră, bugetul pentru șomaj a intrat pe minus

Surprinzător, impozitul pe profit a crescut față de ianuarie 2020 cu 51,7%, de la 220,2 milioane lei la 334 milioane lei dar a reprezentat doar 1,1% din încasările statului. Pentru referință, impozitul pe salarii şi venit  a crescut la 2,44 miliarde lei (+6,8%, adică în linie cu majorările salariale) și reprezentat 8,3% din încasări, de peste șapte ori mai mult.

Pe partea venituri indirecte, se remarcă scădere încasărilor nete de TVA (-9,4% nominal, de la circa 6,7 miliarde lei până la 6 miliarde de lei), în contrast cu majorarea celor consemnate pe partea de accize (+1,9%, de la 3,31 miliarde lei la 3,38 miliarde lei). Însumate, aceste două taxe au fost mai mici decât contribuțiile de asigurări (10,35 miliarde lei sau 36,2% din veniturile publice).

Bugetele locale au început anul pe plus, cu un grad de acoperire al cheltuielilor cu venituri de 130%, bugetul asigurărilor sociale (71%) şi cel al fondului naţional pentru asigurări de sănătate (doar 65%) au fost puternic deficitare, ambele cu un grad de acoperire deja îngrijorător. În premieră absolută, bugetul pentru şomaj a intrat pe minus (grad de acoperire de 71% față, de 242% în urmă cu un an !).

Cheltuielile cu dobânzi, mai mult decât dublate


O selecţie a cheltuielilor efectuate în prima lună a anului arată o majorare vizibil sub media generală la cheltuielile de personal (8,1% față de 17,4%). Însă și un ritm dublu la creșterea sumelor cheltuite de stat pentru alocație socială (+16,4%), de aproape trei ori mai mare față de creșterea veniturilor publice (+5,9%).

De remarcat și avansul cu totul alarmant al banilor dați pentru dobânzi (+112%), urmare directă a creșterii rapide a datoriei publice cu circa zece puncte procentuale raportat la un PIB în scădere. Plata mai rapidă a subvențiilor și alocările sporite pentru proiecte cu finanțare externă nerambursabilă sunt de salutat în contextul pandemiei și al efortului de a stimula revenirea economică mai rapidă.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

De remarcat și avansul cu totul alarmant al banilor dați pentru dobânzi (+112%), urmare directă a creșterii rapide a datoriei publice cu circa zece puncte procentuale raportat la un PIB în scădere.

Plata mai rapidă a subvențiilor și alocările sporite pentru proiecte cu finanțare externă nerambursabilă sunt de salutat în contextul pandemiei și al efortului de a stimula revenirea economică mai rapidă.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Andrew Kenningham (foto), economist-şef pentru Europa la Capital Economics, explică într-un interviu pentru CursdeGuvernare cum va reseta războiul obiectivele şi strategiile de dezvoltare pe care UE le bătuse...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: