miercuri

29 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

25 mai, 2022

Statul a reușit să accelereze ritmul de colectare a veniturilor bugetare în aprilie, pe fondul unor rezultate nesperat de bune la încasările din TVA, dar și al altor factori conjuncturali.
Pe de altă parte, la capitolul cheltuieli s-au înregistrat majorări pe linie, mai puțin la investiții, care s-au menținut sub nivelul de anul trecut. Una peste alta, deficitul bugetar a fost de 1,23%, semnificativ sub cel din aceeași perioadă a anului 2021.

Vedeta execuției a fost încasarea de la TVA, chiar în situația că statul a dat drumul la rambursări. E greu, însă, să nu se facă o legătură cu un alt fenomen, petrecut în luna martie: când românii au scos circa 1,1 miliarde de euro din bănci și din fondurile de investiții și i-au mutat, cel mai probabil, în consum, la care s-au adăugat trendul din primele luni ale anului de la prețul energiei.

Dacă lucrurile au stat așa, atunci e nevoie de atenție, dat fiind că nu în fiecare lună românii își scot banii din depozite: fenomentul e conjunctural.


Cum la fel de conjuncturală a fost cealaltă vedetă a încasărilor: de la impozitul pe profit – care a crescut semnificativ ca urmare a faptului că firmele au plătit ceea ce fusese amânat la plată.

Execuția bugetului general consolidat în primele patru luni ale anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 16,3 miliarde de lei (față de 20,7 miliarde de lei în 2021). Exprimat ca procent din Produsul Intern Brut (PIB), deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 0,5 puncte procentuale, de la 1,75% din PIB la 1,23% din PIB.

Evoluția este explicată de reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice (MFP) prin creșterea veniturilor totale cu 0,86 puncte procentuale din PIB, în timp ce cheltuielile bugetare au înregistrat un avans mai mic, de 0,34 puncte procentuale din PIB.

(Citiți și:Românii au scos în martie 1,1 mild. euro din bănci și fonduri mutuale și i-au băgat în consum”)

Creștere de 5 miliarde de lei la impozitul pe profit

După ce în primele trei luni din 2022 statul reușise să colecteze doar un miliarde de lei din impozitul pe profit datorat de companii (ca urmare a prelungirii termenului de plată până în vară), încasările de acest capitol bugetar au urcat la 6,2 miliarde de lei în aprilie, dintre care 0,6 miliarde de lei impozitul virat de băncile comerciale.


Per ansamblu însă veniturile din impozitul pe profit s-au menținut cu circa 26,8% sub nivelul din anul anterior.

Termenul de plată a fost amânat de la 25 martie la 25 iunie 2022.

Consumul și inflația au dus la explozia veniturilor din TVA

Încasările nete din TVA s-au ridicat la 31,6 miliarde de lei în primele patru luni ale anului, după ce doar în aprilie au consemnat o creștere de circa 8 miliarde de lei (față de 6,5 miliarde netul din martie), reiese din rapoartele MFP.

Într-un raport anterior, MFP preciza că în primul trimestru din 2022 activitățile economice care au înregistrat creșteri semnificative ale încasărilor din TVA (și care au reprezentat 77% din totalul creșterii) au fost:

  • CAEN 35 (Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apa caldă și aer condiționat) și
  • CAEN 46 (Comerț cu ridicata cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete)

Deși încasările din TVA au fost extrem de ridicate (cel mai probabil datorită inflației, a consumului robust, dar poate și a reducerii evaziunii), valoarea rambursărilor de TVA s-a menținut la un nivel rezonabil în aprilie, cu toate că statul a început anul cu datorii față de mediul privat:

în primele două luni din 2022 restituirile de TVA fuseseră de doar 2,34 miliarde de lei, față de peste 4,3 miliarde de lei în aceeași perioadă a anului anterior. Ritmul de rambursare a fost crescut în martie și aprilie. Astfel, restituirile de TVA s-au ridicat la circa 2,2 miliarde de lei în martie, iar în aprilie la circa 2 miliarde de lei.

Celelalte creșteri mari: redevențele petroliere și încasări suplimentare din energie

Alte impozite și taxe pe bunuri și servicii au totalizat 6,3 miliarde lei în primele patru luni, înregistrând un avans semnificativ față de anul precedent (+5 miliarde de lei), preponderent pe seama încasărilor suplimentare din sectorul energetic.

Veniturile nefiscale au însumat 13,6 miliarde de lei în ianuarie-aprilie, consemnând o creștere de 67,2% (an/an), susținută de avansul încasărilor din redevențe petroliere și vărsăminte din veniturile nete ale BNR.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 10,2 miliarde de lei în primele patru luni, în creștere cu 24,3% (an/an).

Cheltuielile: creștere cu 15,5% la bunuri și servicii

În ciuda planurilor anunțate de ministrul finanțelor publice, miercuri, de realizare a unor economii bugetare de circa zece miliarde de lei la capitolul bunuri și servicii, datele din primele patru luni arată că acest obiectiv s-ar putea dovedi dificil de atins.

Cheltuielile cu bunurile și serviciile au însumat 20,2 miliarde de lei în primele patru luni din 2022, cu 15,5% peste nivelul din 2021.

”O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 21,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 8,8%”, explică reprezentanții MFP.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 9,44 miliarde de lei. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent plățile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 3,12 miliarde de lei ”ca urmare a creșterii ratelor de dobândă în contextul inflaționist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât și internațional, cât și ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina”, explică ministerul.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 3,75 miliarde de lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, precum și pentru sprijinirea producătorilor agricoli.

Investițiile așteaptă, ca de obicei, vremuri mai bune

Cheltuielile de capital, care reprezintă investițiile realizate exclusiv de la bugetul de stat, au însumat 5,8 miliarde de lei în primele patru luni din 2022, în scădere cu 13,2% față de aceeași perioadă din 2021.

Pe de altă parte, s-a înregistrat o creștere a sumelor primite de la Bruxelles. Acestea au fost de 11,3 miliarde de lei, cu 23,4% mai mari comparativ cu anul precedent. Suma include și subvențiile pentru agricultură.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 12,2 miliarde de lei, sub nivelul din 2021, când s-au ridicat la 13,13 miliarde de lei.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

***

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: