Chestiunea

Ups! Economia UE încetineşte, iar asta ne va afecta implacabil

Economia Uniunii Europene a consemnat în al doilea trimestru din 2019 cele mai slabe performanţe din ultimii cinci ani, cu o creştere trimestrială redusă (… Mai mult

06.08.2019

Analiză

Rectificare cu ce? România are cel mai mic raport venituri bugetare/PIB. Hiba majoră a deficitului de 3%

România a fost anul trecut ţara din UE cu cele mai mici venituri bugetare raportat la PIB, potrivit datelor publicate de Eurostat (cu excepţia Irlandei,… Mai mult

05.08.2019

La obiect

Producția agricolă – creştere pe sectorul vegetal, scădere îngrijorătoare pe zootehnie

Valoarea producției agricole a crescut în 2018 cu 7,2% față de anul precedent, potrivit datelor comunicate de INS. Ponderea sectorului vegetal a trecut pragul de… Mai mult

05.08.2019

Analiză

Precizări și observații importante pe deficitul bugetar

Recentul comunicat al Eurostat referitor la soldul execuţiei bugetare pe primul trimestru din 2019 (-4,5% din PIB zice organismul de statistică al Uniunii, -0,5% din… Mai mult

05.08.2019

Cronicile

Europa – 3 ani de criză. Episodul II. Faza dobânzilor insuportabile. Austeritatea blochează reluarea creşterii

de Marin Pana 21.7.2011

21 iulie 2011. Liderii statelor din zona euro sunt convocaţi de preşedintele Consiliului European la un summit extraordinar. Ordinea de zi: criza datoriilor şi un al doilea plan de salvare pentru Grecia. Ingrijorare justificată: planul de austeritate al Italiei nu a ajuns încă la implementare, iar Portugalia abia respiră. Cursdeguvernare.ro schiţează povestea simplă şi grea a crizei pe care Europa o străbate pas cu pas încercând să evite colapsul unor state membre şi să iasă la mal cu cât mai puţine prejudicii.

Problemele economico-financiare şi propagarea lor

State mari din UE, precum Germania, Marea Britanie şi Spania au lansat programe masive destinate să reducă cheltuielile publice, ceea ce a diminuat cererea de produse şi servicii şi a sugrumat statele mai mici, cu o competitivitate precară şi un sector public supradimensionat, precum Grecia.

Irlanda, „tigrul celtic”, a fost afectată puternic de furtuna financiară pornită de pe Wall Street în septembrie 2008. Pentru a preveni prăbuşirea sistemului bancar, Guvernul de la Dublin a garantat toate depozitele pentru persoane fizice şi firme şi, practic, a naţionalizat principalele bănci comerciale ale ţării. Paradoxal, în timp ce economia îşi revenea din recesiune, agenţiile de rating au declasat ţara pe considerente date de percepţia pieţelor financiare.

Odată atrasă atenţia asupra datoriilor suverane şi a capacităţii reduse de rambursare, a luat amploare “sportul” pariurilor pe default, pe intrarea în incapacitate de plată prin intermediul aşa numitelor CDS (credit default swap). Instrumente ce aveau iniţial rolul de asigurare împotriva riscurilor de neplată, dar care s-au extins extrem de mult în ultimul deceniu. Până la a nu mai fi necesară deţinerea unor obligaţiuni ale statului cu risc de neplată pentru a încheia un contract de risc.

Datoriile de ordinul PIB ale unor state, mult peste limita de 60% recomandată prin criteriile de la Maastricht puteau fi gestionate doar la rate modice ale dobânzilor, de 2-3%. Odată cu intrarea pe zona de 5-6%, cu accente exagerate de 10% şi chiar 20% în cazul Greciei, datoriile au devenit, practic, imposibil de rostogolit. Contractarea de noi credite pentru acoperirea celor vechi, o practică mai veche, devenind extrem de dificilă la o dobândă cât de cât rezonabilă.

PIB-uri si datorii

Lucrurile sunt extrem de complicate de încrengătura de interese de afaceri. Deţinerile încrucişate la bănci greceşti, portugheze şi spaniole ar afecta bănci din Franţa, Germania sau Olanda. Băncile europene care susţin datoria Italiei s-au asigurat pentru situaţia de insolvenţă CDS – uri în special la bănci americane. Dacă Italia ar intra în insolvenţă, băncile americane ar trebui să plătească sume uriaşe.

O analiză Erste Group arată că datoria publică cumulată a cinci ţări UE din regiunea Europei Centrale (Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, România) este similară cu datoria publică a Greciei, mai puţin de jumătate din cea a Spaniei şi numai a cincea parte din cea a Italiei.

Estimată la circa 1.800 miliarde euro, la rândul ei, datoria Italiei reprezintă o pătrime din cea a Japoniei ( cifrată la 200% din PIB, dar finanţată majoritar din surse interne, la dobânzi foarte scăzute) şi doar a şasea parte din cea a SUA. Americanii au atins limita de deficit fixată prin lege la circa 14.300 miliarde euro şi vor trebui să găsească o soluţie până pe 2 august anul curent.

Nivelul relativ scăzut al datoriei publice actuale şi al deficitelor bugetare din ţările UE foste comuniste în comparaţie cu cele din zona euro va face ca necesarul de împrumuturi pentru Cehia, Slovacia şi România să fie destul de redus, cu volume ale datoriei de 4-5% din PIB, care necesită refinanţare”. Polonia şi Ungaria vor trebui să refinanţeze volume mai mari de titluri de stat ajunse la scadenţă, reprezentând aproximativ 8-10% din PIB.

Austeritatea – costurile acestei soluţii ieftine

Proteste in Grecia la adoptarea planului de austeritate

Un apeste alta, datoriile vor trebui plătite, atât din încasări sporite rezultate pe baza creşterii economice, cât şi prin cheltuieli bugetare reduse prin beneficii sociale diminuate. Muncă mai multă pe bani mai puţini pare să fie reţeta administrată unei populaţii culpabilizate a fi consumat prea mult faţă de producţia realizată.

“Reducerile drastice de cheltuieli publice – văzute drept soluţia salvatoare în mai multe capitale europene, de la Dublin, Londra, Berlin sau Madrid etc până la Bucureşti – vor reprezenta “un dezastru” pentru Europa” – spune Joseph Stiglitz, laureat Nobel pentru Economie

Imunitatea capitalurilor financiare private la asumarea pierderilor, la fel ca la orice afacere din producţie sau servicii cu risc de faliment a iritat spiritele. Ca să nu mai vorbim de diminuarea calităţii serviciilor sociale de bază, sănătate, învăţământ, protecţie socială etc.

Doar că ceea ce observă un laureat al premiului Nobel, ţine de legea elementară a cererii şi ofertei. Dacă cerere crescută nu e, nici ofertă crescută prin producţie mai mare nu are cum să fie. Din această dilemă pot ieşi economii foarte competitive, precum cea germană, capabile să se bată şi să exporte. Iar asta în condiţiile rigide impuse de etalonul euro.

(Va urma)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.7.2011

3 comentarii

  1. Ștefan A.
    21.7.2011, 9:24 pm

    1- Nu este austeritatea care blocheaza cresterea economica a tarilor UE . RFG are o buna crestere a PIB national datorita unei economii bine dezvoltate in care exportul e o pirghie extrem de importanta . NOTA : Exporta peste tot in lume . Inclusiv in China . 🙂
    Tarile in care se spune ca austeritatea e cauza stagnarii au de fapt economii non competitive in care globalizarea a dus la disparitia unor sectoare intregi productive . Care au emigrat in China , India , Brazilia , Banglades , Vietnam , s.a.m.d. . De adaugat ca puterea de cumparare a cetatanilor acestor tari cu probleme a scazut dramatic si astfel consumul intern nu reuseste sa compenseze lipsa de locuri de munca si export . Un cerc vicios foarte greu de rupt .
    2- Instrumentul financiar numit CDS este foarte , foarte putin folosit in cazul titlurilor de stat . Cind cumperi pentru un echivalent de 5 milioane de euro titluri de stat italiene (sa zicem ) care asigura o dobinda anuala de 1,5 % (tot sa zicem 🙂 ) si in acelasi timp un CDS cere 2 % comision pentru asigurare , nimeni nu e atit de idiot incit sa fie in pierdere . CDS se folosesc masiv in cazul firmelor private care emit bonduri ( vezi cazul bancii Lehman Brother si AIG care era principalul emitent de CDS pentru sus numita banca . Acesta a fost si motivul pentru care AIG a primit imediat 80 miliarde dolari din partea guvernului USA . Fara acesti bani AIG nu era in stare sa onoreze CDS emise de ea si ar fi dat faliment la rindul ei )
    3 – Datoria italiana a depasit 1.890 miliarde euro . In 2010 , inclusiv dobinda ( cam 75 miliarde euro) pe aceasta datorie a fost platita de statul italian prin noi imprumuturi internationale . Problema italiana incepe de la cresterea extrem de redusa a PIB anual (in procente) si cresterea mult mai mare a datoriei publice in fiecare an . (tot in procente )Cheltuieli enorme. (Sanatate , cam 200 miliarde . Pensi si asistenta sociala, cam alte 300 miliarde. Bugetari , cam alte 200 miliarde de cheltuieli cu salarizarea acestora ). In tara cu presiunea fiscala cea mai ridicata din UE . Astfel se explica si evaziunea fiscala masiva dar si “delocalizarea ” masiva care a lovit industria italiana .
    4 – (si ultima 🙂 ) Romania a luat 5 miliarde euro imprumut UE pentru a platii declarat oficial de reprezentantii UE ” pensi si salarii” .In 2010 . Bugetul de stat a tarii era in majoritate dedicat platii de salarii la bugetari ( peste 42 miliarde RON ) si asistenta sociala (peste 68 miliarde RON ) . Date oficiale 2010 .
    In concluzie, modul dezastros in care TOATE PARTIDELE au votat legi complect idioate pentru a obtine voturi si lipsa oricarei reforme serioase a statului a dus Romania la un pas de imposibilitatea de a plati pensi + salarii in 2010 . Si asta pe fondul unei datorii publice reduse in procente PIB . Deci , 🙂 unii au probleme datorita datoriilor publice uriase si altii cu datorii mici sint la un pas de faliment datorita modului total gresit de gindire si functionare a statului. Seara buna . 🙂

  2. marin p
    22.7.2011, 10:34 am

    1.Si tarile care importa din “RFG” nu sufera apoi de contractie economica ? Piata interna reprezinta 70% din productie in Romania si 88% in SUA. In plus, exportul este supus riscului valutar si politic. inainte de 89 Romania a exportat in draci. Cu ce s-a ales? Nemtii produc mai intai pentru piata interna si apoi pentru cea externa. ce-i place consumatorului german ii place si celui chinez. Invers, mai greu.

    2.Si pariurile de miliarde de euro pe defaultul Greciei cine le-a facut ? Voi reveni cu un material special despre CDS pentru a fi clar ce inseamna. Limitarea pierderilor prin asigurarea peste dobanda nu e noua sub soare. Oricum, Italia nu avea cum sa ia bani cu 1,5%, nefiind Germania.

    3.Da

    4.Toate statele au ca prncipale cheltuieli asistenta sociala si plata serviciilor pentru intreaga societate, inclusiv a oamenilor care le asigura, invatamant, sanatate, ordine publica etc. Acesta este rostul statului.
    State cu datorii mari si dobanzi relativ mici risca la fel de mult ca state cu datorii mici si dobanzi mari, ambele avand deficite publice in urma ofertei politice peste putinta economica.cand statele cu datorii mari ajung sa plateasca si dobanzi mari, se rupe filmul.

  3. Raport: Comisia Europeană a gestionat prost criza din 2008: greșelile în cazul României » CursDeGuvernare.ro
    27.1.2016, 6:12 pm

    […] (Citiți și: ”Europa – 3 ani de criză. Episodul II. Faza dobânzilor insuportabile. Austeritatea blochează rel…”) […]

Lăsați un comentariu


Stiri

Oficial: ”80% din managerii de spital nu au ce căuta în sistem”

Mariana Bechir

Aproximativ 80% dintre managerii de spitale “nu au ce căuta în sistemul de sănătate”, a declarat luni ministrul Sorina Pintea, într-o conferință de presă organizată… Mai mult

Stiri

Servicii de lobby în SUA, beneficiar Călin Popescu Tăriceanu: 50.000 dolari și 170.000 euro

Razvan Diaconu

Călin Popescu Tăriceanu a plătit servicii de lobby și consultanță anul acesta în America în valoare de 50 de mii de dolari și 170 de… Mai mult

Stiri

Bundesbank avertizează că economia germană ar putea intra în recesiune în T3

Adrian N Ionescu

Cea mai mare economie a Europei ar putea să-și continue peste vară contracția din trimestrul doi, potrivit unui raport al băncii centrale a Germaniei, Bundesbank,… Mai mult

Stiri

Babeș-Bolyai și Universitatea București, singurele din România în Top 1.000 Shanghai Ranking

Mariana Bechir

Doar două din cele 93 de universități de stat și particulare din România apar în Clasamentul Shanghai 2019 (Academic Ranking of World Universities), care cuprinde… Mai mult

Stiri

Romgaz anunță asocieri cu ”companii petroliere gigant” pentru noi concesiuni în Marea Neagră

Razvan Diaconu

Producătorul naţional de gaze, Romgaz, se află în discuţii cu companii-gigant la nivel mondial din sectorul petrolier, alături de care analizează participarea la runda a… Mai mult

Stiri

Romgaz analizează o investiție în terminalul de gaze naturale lichefiate din Alexandropolis, Grecia

Adrian N Ionescu

Producătorul naţional de gaze, Romgaz (SNG), analizează posibilitatea de a intra în acţionariatul companiei care realizează terminalul de gaz natural lichefiat (GNL) de la Alexadropolis,… Mai mult

Stiri

Document / Primăria Capitalei impune vinietă de acces în oraș inclusiv autoturismelor electrice înmatriculate în țară

Razvan Diaconu

Primăria Capitalei a publicat proiectul de hotărâre în baza căruia ar urma să se decidă că, începând cu data de 1 ianuarie 2020, autovehicolele poluante… Mai mult