Președintele Franței, Emmanuel Macron, și premierul italian Mario Draghi au cerut, joi, țărilor UE să reformeze regulile fiscale europene instituite prin tratatul de la Maastricht. Este vizată mai ales plafonarea datoriilor suverane, astfel încât să permită creșterea investițiilor, potrivit unui articol din Financial Times semnat de cei doi lideri.
Tratatul de la Maastricht prevede ca datoriile țărilor UE să nu depășească pragul de 60% din PIB. Atât Franța cât și Italia au avut mai mereu niveluri de îndatorare mai mari, care au ajuns la 116%, respectiv 156% față de PIB în decembrie 2020.
„Avem nevoie de mai mult spațiu de lucru și de cheltuieli cheie pentru viitor și să ne asigurăm suveranitatea”, scriu Emmanuel Macron și Mario Draghi în articolul citat de Politico.
„După cum nu s-a permis acestor reguli să ne limiteze răspunsul la pandemie, nu trebuie nici să ne împiedice să facem toate investițiile necesare”, spun cei doi lideri.
Astfel că „datoriile făcute pentru finanțarea investițiilor de care depinde in contestabil bunăstarea generațiilor următoare și creșterea (economică) pe termen lung, ar trebui sprijinite de regulile fiscale, având în vedere că cheltuielile publice de acest fel contribuie de fapt la sustenabilitatea datoriilor pe termen lung”, mai spun Emmanuel Macron și Mario Draghi.
Comisia Europeană va consulta părțile interesate privind revizuirea Pactului de Stabilitate și Creștere până la sfârșitul anului, înainte de a prezenta o propunere. Regulile fiscale sunt înghețate acum din cauza pandemiei coronavirus, dar UE se pregătește să le reintroducă de la începutul anului 2023.
O nouă alianță majoră în UE
În ultimele luni, Parisul și Roma și-au sporit legăturile în mai multe domenii de politică și și-au pecetluit noua prietenie cu un tratat bilateral luna trecută.
Franța și-a mai afirmat în trecut poziția privind plafonarea îndatorării și că noile reguli fiscale ar trebui să țină cont de necesitatea de a investi mai mult în sectoarele strategice cheie și în tranziția la energia verde și la societatea digitală.
De asemenea regulile fiscale ar trebui adaptate la situația particulară a fiecărei țări membre.
Germania este, totuși, mult mai puțin dornică să relaxeze regulile. Noul cancelar Olaf Scholz a subliniat că regulile actuale se dovedesc suficient de flexibile.
Un grup de țări condus de Austria a respins, de asemenea, schimbările pe care le solicită Emmanuel Macron, acum împreună cu Mario Draghi.
Liderii Franței și Italiei atrag atențoia că dezbaterea nu trebuie „încețoșată de ideologie” și că o abordare comună poate fi găsită în prima jumătate a anului 2022, sub președinția rotativă a Franței a Consiliului UE.
Sistemul folosit pentru a controla cheltuielile și reformele în cadrul planului de redresare al UE ar putea servi drept „un model util” pentru cheltuielile viitoare.
