Încasările din turismul interne s-ar diminua cu 35% – 50%, dacă voucherele de vacanță ar fi suspendate, avertizează Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT). Intervenția ANAT are loc în contextul apariției în mass-media a unui proiect de OUG ce prevede suspendarea acordării acestora anul viitor, urmând ca distribuirea lor să fie reluată în 2025.
Aproximativ 20% dintre cei care primesc acum vouchere de vacanţă nu îşi vor mai permite să meargă în concedii, în timp ce alţi 20% vor pleca, cel mai probabil, în afara ţării, precizează ANAT într-un comunicat transmis joi.
Asociația atrage atenția că impactul nu s-ar reduce la sumele eliminate direct, adică valoarea de 1.450 de lei înmulțită cu numărul bugetarilor care nu și-ar mai face vacanțele în unitățile de turism din țară. Totalul pierderilor cuprinde și cheltuielile efectuate de beneficiarii voucherelor în timpul concediilor, care se situează la o medie de 1.400 – 1.450 de lei, atrage atenția ANAT.
„Impactul total al acestei posibile măsuri ar determina o prăbuşire a turismului intern cu 50%. Din păcate, mai toate variantele de modificare a legislaţiei privind acordarea voucherelor de care reprezentanţii industriei turistice au luat la cunoştinţă sunt păguboase pentru turismul românesc. Guvernul vehiculează o serie neagră de măsuri anti-turism, care ar îndrepta multe firme către faliment”, susţine ANAT, într-un comunicat.
Efortul bugetar anual pentru acordarea acestor vouchere este de 1,7 miliarde de lei.
Voucherele nu se vor acorda în 2024
Comunicatul ANAT vine în contextul planului cu măsuri pregătite de coaliția de guvernare pentru a reduce deficitul bugetar și a apariției unui proiect de ordonanță ce prevede întreruperea acordării voucherelor de vacanță în 2024.
Conform TVR, care a obținut acest proiect de OUG, conform căreia bugetarii nu vor mai primi vouchere de vacanţă anul viitor. Ele vor fi acordate din nou începând cu anul 2025, când vor avea o valoarea brută de 1.600 de lei și vor fi distribuite doar angajaților cu salarii nete sub 8.000 de lei.
Proiectul de OUG obținut de TVR mai prevede desființarea unor posturi publice, limitarea sporurilor, a cheltuielilor cu telefoanele mobile și cu mașinile, precum și a indemnizațiilor pentru membri consiliilor de administrație din companiile de stat.
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat săptămâna aceasta că bugetarii cu salarii de peste 8.000 de lei mei nu vor mai primii aceste beneficii salariale.
Și înlocuirea voucherelor cu bani ar genera pierderi. Experiența altor țări
Tur-operatorii insistă pentru păstrarea voucherele, explicând că și înlocuirea acestora cu bani va afecta acest domeniu.
„Nu s-ar mai atinge niciun obiectiv, nici să ajuţi ţintit anumite categorii sociale, nici să te asiguri că banii sunt cheltuiţi exclusiv pe anumite produse/servicii, nici că banii rămân în România. Banca Mondială a cerut ca să nu existe acordarea unor sume cash cu facilităţi fiscale. În Belgia, unde s-a încercat, de asemenea, transformarea bonurilor de valoare în cash, s-a renunţat la idee fiind considerată discriminatorie, conform deciziei Consiliului de Stat. Voucherele de vacanţă au stimulat cererea pentru servicii turistice în România. Eliminarea lor ar duce cu certitudine la o scădere a numărului de turişti care aleg să călătorească în ţară şi, implicit, la o scădere a veniturilor pentru industria turismului. Practic, ar arunca turismul românesc cu 10 ani înapoi”, a afirmat Adrian Voican, vicepreşedintele ANAT.
(Citește și: „Deși România a atras de două ori mai mulți turiști străini decât în 2021, turismul a continuat să producă deficit de cont curent„)
Acordarea de bani ar putea fi neconstituțională, spune ANAT
În cazul Belgiei, s-a considerat că, prin acordarea posibilităţii acordării contravalorii tichetelor în numerar, acestea vor dobândi regimul juridic al unui salariu normal, care, însă, nu va fi fiscalizat integral, ca orice salariu. Este discriminatoriu ca o parte din salariu să fie impozitată mai mult sau mai puţin, la discreţia angajatorului. Consiliul Constituţional din Belgia a statuat, prin Decizia nr. 62.233/1/3 din 14 noiembrie 2017, că măsura înlocuirii tichetelor de masă cu acordarea acestora în numerar şi în aceleaşi condiţii fiscale este constituţională doar în măsura în care de o astfel de facilitate ar beneficia toţi angajaţii. În caz contrar, s-ar încălca principiul echităţii.
(Citește și: „Strategia națională pentru turism: până în 2035 ar trebui să fim vizitați de 4,6 mil. de străini anual. Deocamdată, călătoriile de afaceri sunt mai multe decât pentru relaxare„)
Numărul structurilor de cazare s-ar fi triplat datorită voucherelor de vacanță
„Toate organizaţiile patronale, sindicale şi publice din domeniul industriei ospitalităţii îşi manifestă dezacordul ferm cu privire la implementarea unei alternative în bani la tichete, indiferent de tipul de tichet. România trebuie să continue acele politici publice care şi-au dovedit eficienţa de-a lungul timpului, nicidecum să renunţe la ele. Reamintim că acordarea voucherelor de vacanţă a determinat mărirea numărului de structuri de cazare autorizate de la 6.200, câte erau în 2006, la 20.000, câte sunt în prezent. Ceea ce înseamnă mai mult decât triplarea numărului lor. De asemenea, voucherele de vacanţă au determinat, în paralel cu investiţiile străine, şi dezvoltarea hotelurilor de lanţ internaţional, investiţii româneşti de sute de milioane de euro anual în ultimii 8-10 ani”, se mai arată în comunicatul ANAT.
Efectele estimate de patronatele din Turism
Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism reiterează că eliminarea voucherelor de vacanţă pentru angajaţi în România ar putea avea mai multe efecte şi prejudicii asupra turismului şi a economiei româneşti în general, cum ar fi:
- scăderea cererii pentru servicii turistice (voucherele de vacanţă au stimulat cererea pentru servicii turistice în România, iar eliminarea lor ar putea duce la o scădere a numărului de turişti care aleg să călătorească în ţară şi, implicit, la o scădere a veniturilor pentru industria turismului)
- impact negativ asupra unităţilor de cazare şi a restaurantelor, întrucât mulţi turişti folosesc voucherul de vacanţă pentru a plăti cazarea şi mesele în hoteluri şi restaurante locale, iar eliminarea acestui beneficiu ar putea afecta negativ afacerile din aceste sectoare, mai ales în perioadele de vârf, cum ar fi sezonul estival sau sărbătorile
- pierderea competitivităţii în turism (România a folosit voucherele de vacanţă pentru a deveni mai atractivă pentru turişti, iar eliminarea acestui beneficiu ar putea face ca ţara să devină mai puţin competitivă în comparaţie cu alte destinaţii turistice din Europa)
- eliminarea voucherelor de vacanţă ar avea impact asupra angajaţilor, întrucât aceştia au beneficiat de ele ca o recompensă pentru munca lor şi ca o modalitate de a-şi permite vacanţe în România. Eliminarea acestui beneficiu ar putea afecta satisfacţia angajaţilor şi moralul acestora, este de părere ANAT
- scăderea ocupării forţei de muncă în turism. Dacă industria turismului suferă din cauza reducerii cererii, există riscul ca unele locuri de muncă din acest sector să fie afectate, ceea ce ar putea duce la şomaj şi la o presiune suplimentară asupra economiei.
- renunţarea la a mai acorda bugetarilor vouchere de vacanţă ar duce şi la scăderea veniturilor fiscale, întrucât Guvernul le-a impozitat, la fel şi cheltuielile făcute cu ele, dar va avea şi un impact negativ asupra dezvoltării turismului intern.
„Turismul intern a fost stimulat de voucherele de vacanţă, politica pro turism a atras multe investiţii internaţionale semnificative, hoteluri de lanţ, contribuind şi la dezvoltarea unor zone mai puţin cunoscute şi la diversificarea ofertei turistice în ţară. Eliminarea acestora ar putea afecta dezvoltarea şi investiţiile pe o perioadă lungă”, mai spun tur-operatorii.
Parametrii modești ai Turismului românesc
Turismul Strategia națională de Turism, aflată în dezbatere publică, prevede „consolidarea, în continuare, a imaginii României ca destinaţie turistică bine cunoscută, de talie mondială”, în condițiile în care chiar documentul lansat joi menționează că românii sunt principala sursă pentru turismul românesc, ei reprezentând în 2001 aproximativ 91,0% din totalul sosirilor și 91,2% din totalul înnoptărilor.
România a înregistrat, în 2021, 843.000 sosiri de turiști străini. Spre comparație, Croația a avut în același an peste 10 milioane de sosiri ale turiștilor internaționali, număr ce a crescut în 2022 la 15,3 milioane. Adică, la croați turiștii străini au fost de un turist croat, au existat cinci turiști străini. În România raportul este invers, cu 91% din sosiri aparținându-le turiștilor români.
Înainte de pandemie, în 2019, încasările din turismul internațional s-au ridicat la aproximativ 1,5 miliarde de euro, în România, și la 10,5 miliarde de euro, în Croația.
(Citește și: „Economie și Turism / Ștefan Radu Oprea apără voucherele de vacanță„)
****
