Strategia națională pentru turism: până în 2035 ar trebui să fim vizitați de 4,6 mil. de străini anual. Deocamdată, călătoriile de afaceri sunt mai multe decât pentru relaxare

„Strategia naţională a României pentru dezvoltarea turismului 2023 – 2035” a fost pusă joi în dezbatere publică, de către Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului (MEAT).

Prin măsurile propuse, ministerul speră ca numărul turiștilor străini să urce de la aproape 2,7 milioane în 2019, la 4,6 milioane persoane, în 2035.

Precizăm că în România, mai mult de 50% din turismul internațional însemnă persoane străine venite în interes de afaceri. Astfel, din numărul total de străini sosiți anul trecut (1,579 milioane), 51,8% au efectuat aceste călătorii în scop profesional şi de afaceri, iar cheltuielile lor au reprezentat 55,3% din totalul cheltuielilor turiștilor internaționali.

Al doilea obiectiv este ca veniturile generate de acești turiști internaționali să se dubleze, până la 2,9 miliarde de euro, în 2035, făcându-i pe aceștia să stea mai multe zile și să cheltuiască mai mult.

Documentul intenționează o dezvoltare planificată a turismului românesc, prin adoptarea unui plan de acţiune care să găsească soluții pentru provocările sectoriale, menționează comunicatul MEAT ce anunță finalizarea Strategiei.

Întreaga şi să le soluţioneze eficient. Strategia naţională pentru dezvoltarea turismului 2023 – 2035 se structurează, astfel, în jurul unei teorii a schimbării şi se concentrează pe trei niveluri, în scopul dezvoltării sustenabile a turismului în ţara noastră.

(Citiți și: ”Deși România a atras de două ori mai mulți turiști străini decât în 2021, turismul a continuat să producă deficit de cont curent”)

Strategia se centrează pe Schimbare și a fost gândită pentru a crește numărul turiștilor străini, a zilelor petrecute de aceștia în România, precum și a sumelor cheltuite de aceștia.

De unde pleacă și ce ținte își propune Strategia

Documentul include în cele 86 de pagini și obiectivele (modeste pentru o țară cu un astfel de potențial turistic), pe care autoritățile le vizează prin aplicarea planurilor și programelor elaborate:

„România, destinație turistică de talie mondială”: câteva mici comparații

Comunicatul menționează că strategia „prevede consolidarea, în continuare, a imaginii României ca destinaţie turistică bine cunoscută, de talie mondială”, în condițiile în care chiar documentul lansat joi menționează că românii sunt principala sursă pentru turismul românesc, ei reprezentând în 2001 aproximativ 91,0% din totalul sosirilor și 91,2% din totalul înnoptărilor.

România a înregistrat, în 2021, 843.000 sosiri de turiști străini. Spre comparație, Croația a avut în același an peste 10 milioane de sosiri ale turiștilor internaționali, număr ce a crescut în 2022 la 15,3 milioane. Adică, la croați turiștii străini au fost de un turist croat, au existat cinci turiști străini. În România raportul este invers, cu 91% din sosiri aparținându-le turiștilor români.

Înainte de pandemie, în 2019, încasările din turismul internațional s-au ridicat la aproximativ 1,5 miliarde de euro, în România, și la 10,5 miliarde de euro, în Croația.

(Citește și: „Economie și Turism / Ștefan Radu Oprea apără voucherele de vacanță„)

Potențial există – Cele 4 avantaje

Cu toate acestea, România are un potențial mare de atragere a turiștilor internaționali și de creștere a ponderii turismului în economie, afirmă autorii Strategiei.

Aceștia au identificat patru forme de turism ce dispun de avantaj competitiv în vederea dezvoltării sectorului la nivel internațional:

• Patrimoniu cultural, turism cultural și istoric (împreună cu gastronomia)
• Natură și aventură, cuprinzând ecoturismul și turismul rural
• Sănătate și wellness, cu accentul pus pe resursele balneare bogate ale României
• MICE (Meetings, Incentives, Conferences, Exhibitions) – turismul de întâlniri, stimulente, conferințe, expoziții.

Cele două provocări specifice domeniului turistic de natură să împiedice îndeplinirea obiectivelor strategice

Cheltuielile scăzute din partea turiștilor (turism intern și internațional)

• Suma medie cheltuită de un turist străin a scăzut cu 4,6% în perioada 2015- 2019 și cu 11,5% în 2021 comparativ cu anul 2019.
• În vederea creșterii sumei medii cheltuite de turiștii străini, ar trebui luate anumite măsuri imediate pentru dezvoltarea destinațiilor regionale și locale și pentru diversificarea ofertei de produse turistice, în vederea accesării unor experiențe noi, unice.

Atractivitatea limitată pentru turiștii cu buget peste medie

• Încasările de la turiștii străini rămân foarte reduse, iar pe fondul Pandemiei au scăzut și mai mult, fiind printre cele mai reduse ca volum în rândul celor 27 de state ale Uniunii Europene.
• În timp ce Europa rămâne principala sursă de turiști externi a României, trebuie explorate noi piețe emergente și trebuie utilizate inițiative de marketing mai eficace pentru a crește nivelul de cunoaștere a țării şi a valorilor și experiențelor de călătorie unice pe care România le oferă turiştilor de pe piețele internaționale care prezintă cel mai mare potenţial de cheltuială la nivelul turismului internațional.

Cauzele primare pentru aceste două provocări specifice industriei turistice, așa cum au fost ele identificate de MEAT:

• Zone/situri turistice insuficient dezvoltate și cu acces dificil, în general din cauza unor drumuri de acces neadecvate, a sistemelor de transport slab dezvoltate, precum și a lipsei informațiilor legate de serviciile de transport disponibile turiștilor.
• Calitatea necompetitivă a serviciilor și experiențelor la destinație, inclusiv dezvoltarea și managementul deficitar al resurselor și zonelor turistice, abilitățile și capacitățile reduse ale resursei umane, precum și lipsa inovației.
• Capacitatea redusă de dezvoltare a politicilor publice în domeniul turismului, segmentarea de piață neadecvată, vizibilitatea internațională limitată. Această categorie amplă își are originea în lipsa instrumentelor instituționale de colectare și analiză a datelor pentru identificarea segmentelor de piață (interne, internaționale, pentru perioadele de sezon și cele în afara sezonului), a comportamentelor acestora, a factorilor de influență, inclusiv prin anchete privind satisfacția turiștilor; ineficiența mecanismelor instituționale de colectare a observațiilor și a feedback-ului din partea sectorului privat, de la comunitățile afectate cu privire la situația sectorului și a modului în care viziunea turistică națională ar putea evolua.

***