Chestiunea

Cele 6 bombe care au aruncat în aer deficitul pe ultima sută de metri

Deficitul de 4,4% din PIB, aprobat de guvern joi seară la ultima rectificare, este rezultatul unei construcții bugetare făcute în martie 2019 de către guvernul… Mai mult

28.11.2019

Interviu

Germania, în criza psihologică dintre post-naționalism și ”Germany-first”: interviu cu Jan Techau

Textul de mai jos e o scurtă înșurire de fragmente din interviul acordat CRONICILOR Curs de Guvernare de Jan Techau – directorul Programului Europa de… Mai mult

28.11.2019

Chestiunea

Starea Sănătății în UE 2019 / Problema României: Dependența de serviciile spitalicești, cauza principală a ineficienței sistemului

Cheltuielile pentru sănătate ale României au atins un minim istoric și sunt cele mai mici din UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca… Mai mult

28.11.2019

Digital

Experiența finlandeză – mic curs de civilizare digitală. Ce ar fi trebuit să facă ANAF pentru informatizare, transparență, eficiență

România a ratat ocazia de a avea un sistem modern, informatizat, de colectare a taxelor, deși s-a bucurat atât de expertiză din partea Băncii Mondiale… Mai mult

28.11.2019

Cronicile

Efecte ale creșterii salariului minim și reducerii CAS la angajator. Soluția logică pe care o evită guvernele

de Marin Pana 14.10.2014

Creșterea salariului minim pe economie la 975 lei începând de la 1 ianuarie 2015 (anunțată luni de ministrul Muncii) va înseamna o creștere cu 50% în euro a sumei încasate de un angajat aflat în această situație, comparativ cu anul 2009.
Practic, asta va înseamna 724 lei pe lună sau 163 de euro la cursul de schimb prognozat (4,45 lei/euro), față de 461 lei pe lună sau 109 euro în urmă cu șase ani, când PIB-ul era în termeni reali cam același.

Concomitent, diminuarea cu cinci puncte procentuale a contribuțiilor de asigurări sociale la angajator va echivala aproape cu aceleași dări către stat achitate de angajator în 2015 ca și în 2013. Asta deoarece 20,8% la un salariu brut de 750 lei e cam tot una cu 15,8% la un salariu brut 975 lei (156 lei față de 154 lei).

Numai că statul va mai câștiga alte sume din taxarea suplimentară a angajatului la asigurări sociale, sănătate, șomaj și impozit pe venit și din aplicarea la o sumă mai mare a celelorlalte contribuții achitate de angajator în afară de CAS-ul redus cu 5%. În speță, este vorba despre plata către stat a circa 50 de lei în plus de fiecare lucrător, cam 35 de lei din impozitarea suplimentară a angajatului și 15 lei din impozitarea suplimentară a firmei.

(Citiți și: ”Costul salarial minim crește mai repede decât salariul minim”)

Dacă ne uităm la evoluția din ultimii șase ani, practic, pe ansamblul anului 2015 salariul minim va crește la fel ca în 2013 și 2014, numai că toată indexarea de 100 de lei va fi acordată încă de la început și nu în două trepte a câte 50 de lei, cu atingerea sumelor rotunde la mijlocul anului (800 lei în iulie 2013 și 900 de lei în iulie 2014).

CLICK pentru mărire

De remarcat, prin prisma schimbărilor care au avut loc la guvernare, trecerea de la paliere de doi ani (2009-2010 și 2011-2012), cu un salt de circa 10 euro, la accelerarea creșterii salariului minim, anuală și tot mai pronunțată ( 12 euro, 15 euro, 17 euro la valorile medii ale salariului minim net și la cursul prognozat al euro).

CLICK pentru mărire

Dacă se face raportul dintre salariul minim net (bani în mână, efectiv încasați) și cel brut (folosit ca bază de calcul pentru impozitare), se poate observa cum partea ce rămâne salariatului se diminuează cu trei procente pe parcursul a șapte ani, în timp ce cota care revine statului prin taxare va urca în 2015 până la 26%, față de doar 23% în 2009.

Soluția logică și favorabilă contribuabililor, evitată de guverne

Explicația constă în păstrarea nemodificată a deducerii personale de 250 lei încă din anul 2005, atunci când a fost introdusă. Indexarea deducerii cu inflația și extinderea ei la membrii familiei ar fi dus la un cuantum de aproape 500 de lei în prezent, care ar fi permis aplicarea unui impozit pe venit egal cu zero în cazul salariaților cu nevasta casnică sau cu un copil în întreținere.

Totodată, impozitarea ar fi fost mai mică la angajator, deoarece s-ar fi putut acorda același salariu net cu un salariu brut mai redus. Astfel, am fi avut avantaje și în planul protecției sociale și în cel al costurilor cu forța de muncă. Singura, dar marea problemă, este că nu ar mai fi crescut la fel de mult și de repede încasările la bugetul statului din impozitarea muncii.

Este și motivul pentru care s-a preferat varianta mai facilă a majorării venitului salarial minim, combinată cu amnezia în privința indexării deducerii personale. Reamintim celor care au marșat pe introducerea cotei unice de impozitare că salariul minim brut de la momentul când a fost stabilită deducerea de 250 lei era de doar 310 lei, cu un raport între deducere și salariu de 80%.

La cotele actuale de impozitare, celor 310 lei le-ar fi corespuns un impozit pe venit de 1 leu și 40 de bani. La cei 900 de lei din prezent, am ajuns spre triplul salariului minim brut de atunci, corespund ceva mai mult de 80 de lei adică de aproape 60 de ori mai mult. Ceea ce contează atunci când se percep impozitele pentru mai mult de o cincime dintre salariații din economie.

Reamintim că, potrivit cifrelor comunicate oficial, de majorarea de la 850 la 900 de lei a salariului de baza minim brut au beneficiaseră 966.405 salariați, dintre care 281.542 bugetari și 684.863 din sectorul privat. Foarte probabil, numărul beneficiarilor majorării de la 900 lei la 975 lei de la începutul anului viitor se va ridica la peste un milion de persoane.

Dată fiind numărul relativ mare de angajați care au înscris salariul minim pe economie în cartea de muncă, creșterea salariului minim s-a dovedit a fi o modalitate sigură de majorare a încasărilor la bugetele de asigurări sociale, sănătate și șomaj. Dar și o modalitate de a majora costurile salariale, implicit de a reduce competitivitatea produselor și serviciilor oferite. De aceea se impunea reducerea CAS la angajator în cazul salariului minim pe economie, tocmai pentru a compensa cumva taxarea suplimentară provenită din creșterea rapidă a acestuia.

Numai că această abordare va afecta bugetul statului, pentru că nu privește restul de patru cincimi din forța de muncă. Care ar fi fost mult mai mulțumită, împreună cu cincimea beneficiară, cu o creștere generală a deducerilor (de natură să stimuleze munca pe principiul statului care îți ia mai puțin din ce-ai produs dacă ai obligații familiale), nu cu o majorare nominală spectaculoasă, dar discutabilă, a unui indicator-cheie pentru economie.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 14.10.2014

Lăsați un comentariu


Europa

Franța, paralizată de cea mai mare grevă din ultimii ani. Ciocniri violente la Paris

Iulian Soare

Cea mai amplă grevă din ultimii ani a început joi, în Franța, cu scopul declarat de a-l forța pe preşedintele Emmanuele Macron să renunţe la… Mai mult

Stiri

Ministrul Finanțelor dă asigurări partenerilor europeni că România va lua măsuri pentru respectarea MTO

Vladimir Ionescu

Ministrul Finanțelor Publice i-a asigurat pe miniștrii de finanțe în cadrul Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare (Ecofin), reunit la Bruxelles pe 5 decembrie, că… Mai mult

Stiri

Finanțele au împrumutat 1,1 miliarde de lei, la o dobândă medie de 4,07% pe an

Vladimir Ionescu

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a împrumutat joi 1,1 miliarde de lei, în cadrul unei licitații de obligațiuni de stat cu o maturitate reziduală de 46… Mai mult

Stiri

AmCham: România are nevoie de o coordonare centralizată a agendei de digitalizare

Vladimir Ionescu

AmCham Romania salută intenția anunțată de centralizare a coordonării procesului de digitalizare prin alocarea acestui rol  biroului CIO guvernamental, entitate apreciată de membrii AmCham ca… Mai mult

Europa

ECOFIN solicită actualizarea cadrului fiscal în domeniul energiei astfel încât Europa să își poată îndeplini obiectivele climatice

Iulian Soare

ECOFIN susține actualizarea cadrului legislativ privind impozitarea sectorului energetic, astfel încât aceasta să contribuie la obiectivele UE pe mediu, respectiv atingerea neutralității climatice până în… Mai mult

Stiri

STB a garantat cu sediul și parcul auto plata eșalonată a datoriilor către ANAF

Vladimir Ionescu

Societatea de Transport Bucureşti (STB), aparținând Primăriei Capitalei, a garantat la ANAF cu sediul şi parcul de autobuze plata eșalonată a TVA restantă. Suma totală,… Mai mult

Stiri

Traian Berbeceanu va fi șeful de cabinet al ministrului de Interne, Marcel Vela

Razvan Diaconu

Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, a anunțat joi, într-o conferință de presă, că, începând cu săptămâna viitoare, comisarul șef în rezervă Traian Berbeceanu va fi… Mai mult