Anul școlar rămâne blocat și după o nouă rundă de negocieri derulată la invitația la dialog înaintată de guvern după ora 11.00, când sindicaliștii din Educație soseau încă în Piața Victoriei. Executivul a făcut o nouă ofertă, explicându-le liderilor celor trei federații că revendicările de majorări nu pot fi nicidecum satisfăcute, în actualul context macroeconomic.
Ca urmare, greva continuă. În paralel crește susținerea acordată de populație acestor proteste, to mai mulet asociații de elevi și părinți declarând că cererile profesorilor sunt îndreptățite și că problema Educației din România trebuie rezolvată urgent, rezolvarea crizei din sistem nemaiputând fi amânată, așa cum s-a întâmplat în ultimii 15 ani (din 2008, când a fost semnat celebrul Pact pentru Educație).
Astfel, Guvernul a promis ca bonusul virat anul acesta, în două tranșe, să crească:
- de la 2.500 de lei, cât oferea săptămâna trecută pentru cadrele didactice, la 4.000 de lei (pentru materiale didactice și formare profesionale, cea mai mare parte, ce urmează să fie decontată din fonduri europene)
- de la 1.000 de lei, la 1.500 de lei, pentru personalul non-didactic din Educație
Mai mult, au spus guvernanții, nu permite bugetul, întrucât majorările salariale înseamnă cheltuieli suplimentare permanente la buget, în condițiile în care ponderea actuală a acestora în totalul cheltuielilor statului este deja mult prea mare.
Profesorii refuză ajutorul acordat o singură dată, cer salarii decente și corespunzătoare importanței domeniului
Liderii celor trei federații organizatoare ale conflictului de muncă – Federația Spiru Haret, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Sindicatul universitar Alma Mater – au declarat la ieșirea de la Palatul Victoria că nici noua ofertă a coaliției nu-i satisface pe greviști.
Urmează o nouă consultare a membrilor de sindicat, însă răspunsul lor este previzibil, pentru că, indiferent de sumă, ei vor, așa cum au explicat și săptămâna trecută, nu o sumă unică, pentru rezolvarea unor probleme de moment, ci majorări salariale prevăzute în lege.
(Citește și: „Guvernul a aprobat OUG promisă greviștilor din Educație. Calculele financiare din spatele confruntării guvern-sindicate„)
Peste 20.000 de protestatari în marș spre Palatul Cotroceni
După încheierea noilor discuții de la Palatul Victoria, cei peste 20.000 de protestarii, cadre didactice și personal auxiliar din preuniversitar, dar și din facultăți, precum și elevi, au pornit în marș spre Palatul Cotroceni.
”Preşedintele are un rol major. Dacă vrea să detensioneze situaţia din sistem va trebui să intervină în regim de urgenţă. Este rolul domniei sale de mediator”, a declarat Marius Nistor, președintele Federației Spiru Haret.
Greviștii i-au cerut luni președintelui să-și exercite rolul de mediator în criza ce afectează domeniul în care a activat șeful statului.
Răspunsul președintelui Iohannis a venit abia marți, după ce coloana de manifestanți a pornit pe Calea Victoriei spre Palatul Cotroceni.
Ei au fost aplaudați și încurajați de unii bucureșteni, care și-au declarat declarat solidaritatea cu protestul profesorilor.
Trei sferturi dintre români susțin greva profesorilor
- 73% dintre români susțin modul angajaților din sistemul public de a-și cere drepturile prin grevă.
- Corpul profesoral este categoria profesională percepută cel mai mult de către români ca având motive întemeiate să își ceară drepturile prin grevă.
- Nivelul de susținere din partea societății este ridicat, iar opinia este similar împărtașită de femei și de bărbați, în toate regiunile țării, nediferențiat pe nivelul de educație, venit sau sfera profesională în care activează.
- Cei mai neliniștiți cu privire la sistemul de educație sunt , proponderent cei cu copii cu vârste cuprinse între 12-15 ani, care văd amenințată desfășurarea examenelor de evaluare.
- Principala opinie împărtașită de către români se referă la responsabilitatea Guvernului de a implementa măsuri corecte pentru angajații din sistemul public, astfel încât să se evite nemulțumirile ce pot conduce la mișcări de protest.
- În proporție redusă (21%), populația consideră că angajații ar trebui să găsească altă modalitate în afara grevei pentru a rezolva revendicările, precum și că această formă de protest nu ar trebui să se aplice pentru toate categoriile profesionale.
Conflictul ia proporții și are o susținere tot mai extinsă din partea elevilor, părinților și unor categorii profesionale
Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), Consiliul Tineretului din România (CTR) și Consiliul Național al Elevilor (CNE) își exprimă, într-un mesaj comun transmis marți dimineață, solidaritatea cu sindicaliștii, precum și susținerea revendicărilor acestora.
ANOSR, CTR șI CNE sunt de părere că “statul român este dator să își asume responsabilitatea” față de situația salariilor din învățământ și să ia o decizie “strategică” în acest sens, în condițiile în care “un salariu al unui profesor debutant, în valoare de 2.400 lei, este deconectat de realitatea socio-economică a anului 2023.”
Organizațiile își afirmă convingerea că reforma reală a învățământului nu poate fi efectuată fără „o alocare corespunzătoare a resurselor financiare ale statului, iar educația de calitate se poate construi doar pe baze economice solide, apte să motiveze cei mai buni absolvenți să aleagă funcția didactică”.
****
