Guvernul a aprobat în ședința de vineri OUG pentru creșterea cu 9% a veniturilor angajaților cuprinși în Anexa VIII a Legii salarizării bugetarilor (funcții comune din administrație). În această categorie se încadrează și aproximativ 55.000 de angajați (personal nedidactic) din Educație.
Impactul bugetar al ordonanței de urgență va fi în acest an de peste 172 de milioane de lei în minus la bugetul de stat. De la bugestul de stat se vor vira în salariile respectivilor bugetari 300 de milioane de lei, din care se vor întoarce aproape 129 de milioane, sub forma cotizațiilor și a impozitului pe venit.
De anul viitor, impactul crește la aproape 300 de milioane de lei, sumă adăugată la cheltuielile totale ale statului cu salarizarea personalului bugetar.
„Acordarea nivelului salariilor de bază pentru personalul încadrat pe funcțiile prevăzute în Anexa nr.VIII la nivelul valorii nominale prevăzute în legea-cadru, implică un impact bugetar nesemnificativ care nu va dezechilibra țintele fiscalbugetare pentru anul 2023, ci va constitui un prim pas și o punte în sprijinul aplicării noii legislații care va reglementa salarizarea personalului plătit din fonduri publice”, precizează Ministerul Muncii, inițiatorul reglementării, în Nota de fundamentare.
Creșterea trebuia operată în 2022
OUG adoptată vineri este una dintre propunerile înaintate zilele trecute, de Guvern, sindicaliștilor din Educație, pentru a înceta greva generală.
Indexarea salarială cu trebuia operată încă de anul trecut, dar presiunile pe buget și deficitul mare au dus la prorogarea ei, deși era prevăzută în Legea salarizării elaborate de Olguța Vasilescu în 2017.
Vor beneficia de indexare toți angajații din Anexa 8, adică funcțiile comune din administrația de stat, printre care se numără și personalul nedidactic din Educație, aproximativ 55.000 de lucrători.
„Avem bune intenţii în ceea ce priveşte solicitările angajaţilor din Educaţie, dar şi din alte domenii de activitate. Dovadă stă faptul că, la propunerea Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, Guvernul a adoptat astăzi Ordonanţa de Urgenţă prin care salariile pentru funcţiile comune din administraţie, prevăzute în Anexa VIII a Legii Salarizării 153/2017, se aduc la nivelul prevăzut în grila aferentă anului 2022”, a declarat vineri, după adoptarea OUG, ministru Muncii, Marius Budăi.
Impactul majorării din ultima ofertă de pace a sindicatelor: 8 mld. lei. De ce vor continua profesorii greva
Cei aproape 200.000 de angajați din școli care au oprit de cinci zile lucrul au solicitat joi o majorare imediată de 25% a veniturilor tuturor lucrătorilor din sistem pentru a accepta închiderea conflictului de muncă.
A fost ultima lor concesie, prezentată în cadrul rundei de negocieri eșuate joi.
Majorarea cu 25% înseamnă o creștere a cheltuielilor de personal cu opt miliarde de lei, conform unor surse guvernamentale citate de StiriTVR.
Suma este exorbitantă în actuala ecuație macroeconomică, când România este singura țară din UE aflată în procedură de deficit excesiv.
Presiunea PNRR și riscul pierderii unei finanțări de 3,2 mld. euro
În afară de aceasta, România este este presată de Comisia Europeană, dacă dorește să acceseze sumele ce-i revin prin PNRR, să realizeze reformele structurale menite să diminueaze cheltuielile bugetare cu pensiile și personalul din sistemul de stat.
La pensiile speciale, Guvernul nu dă semne că va renunța, indiferent câte discuții explicative au fost siliți să poarte la Bruxelles miniștrii Muncii și Finanțelor. Ratarea jalonului va însemna un minus de 3,2 miliarde euro, valoarea celei de-a treia cereri de plată din PNRR.
La fel de gravă este și situația celei de-a patra cereri de plată din PNRR, care presupune elaborarea unei noi Legi a salarizării personalului bugetar. Despre această reformă, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Marcel Boloș, explica de curând că este o sarcină grea, ce implică reforme dure:
„Cheltuielile cu salariile reprezentau 37% (din veniturile statului – n. red.), eram printre primele locuri în UE, și aici, la acest indicator, trebuie să vedem cum îl ajustăm ca să vedem cum validăm jalonul”.
Inechitățile din sistemul de salarizare a bugetarilor, amplificate de legea PSD
Prin noua lege, despre care guvernanții spun că va fi trimisă în septembrie la Parlament și va intra în vigoare la 1 ianuarie, ar trebui asigurată sustenabilitatea acestor cheltuieli.
Reglementarea va trebui să refacă întregul eșafodaj al salarizării din sistemul public, înlocuind legea din 2017 a Olguței Vasilescu. Această lege instituia numeroase discriminări, din cauza termenelor diferite de aplicare a creșterilor.
De exemplu, angajații din administrațiile locale au beneficiat imediat de creșteri, iar aceste majorări s-au făcut în funcție de dorința consiilor locale și județene, instituții politice. Singura limitare era instituită prin interzicerea depășirii veniturilor viceprimarului sau a președintelui de consiliu județean.
Acest privilegiu a făcut ca în 2018 o mulțime de mici localități să rămână și fără banii pentru iluminatul public, din cauza salariilor care consumau aproape întregul buget local.
O altă categorie favorizată a fost cea a parlamentarilor.
Majorări dincolo de inflație, imposibile
Pentru bugetarii obișnuiți, cu excepția personalului medical, au fost fixate măriri graduale, până la 1 ianuarie 2022, când toți ar fi trebuit să intre în grila finală de salarizare.
Nu s-a întâmplat acest lucru, din cauza constrângerilor bugetare, iar una dintre categoriile ignorate primește acum, prin OUG aprobată vineri, indexarea restantă de mai mult de un an.
„Acum ori niciodată”
Cei aproape 200.000 de angajați din Educație solicită o majorare imediată a salariilor cu 25% și o griă nouă în viitoarea Lege a salarizării, astfel încât un profesor debutant să câștige 4.000 de lei net, iar cel aflat la final de carieră, 7.000 de lei net.
În ecuația macroeconomică actuală, cu obligația asumată prin PNRR de a ține sub control cheltuielile cu personalul, și, pe deasupra, într-un context global în care s-au dezvoltat conceptele de policriză și permacriză, Guvernul nu poate accepta revendicările greviștilor.
De cealaltă parte, greviștii știu că aceasta este singura lor șansă, pentru o lungă perioadă de acum încolo, de a obține măriri salariale și, la modul ideal, o remunerare corespunzătoare importanței ocupației.
****
Urmărește-ne pe Google News
Un răspuns
La pacanele e Guv.ro!
De nu îndepliniti revendicările ajungeți la blocarea școlii, te vor linșa elevii și părinții din anii terminali, cu examene vitale.
De îndeplinești revendicările salariale într-o măsură, nu faci decât să pui paie pe foc, și social, și-n economie.
A venit lebada neagră M. Ciolacu& Dr. Ciucă!
Greva!
După ce ați împărțit bani cu nemiluita pentru clientelă, după ce ati majorat indemnizațiile parlamentarilor, salariile primarilor, nu ati reformat pensiile speciale, după ce ați clamat luni de zile că duduie economia și încasările la buget sunt foarte bune, când președintele călătorește cu avioane faraonice, cum să vii să spui că pentru profesori nu sunt bani?
Sunt curios daca cenzurați!