Premierul Dacian Cioloș a semnat decizia de numire a lui Dragoș Doroș (foto) în funcția de președinte, cu rang de secretar de stat, al Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Decizia a fost publicată vineri în Monitorul Oficial.
Dragoș Doroș preia astfel funcția uneia din cele mai controversate instituții sub aspectul eficienței și manierei de lucru cu mediul de afaceri onest, mandatul său reprezentând, în acest moment, oportunitatea reformării din temelii a uneia din cele mai învechite și politizate structuri ale administrației.
În plus, misiunea ANAF în anul 2016 este să crească rata de colectare astfel încât să atenueze impactul bugetar al uneia din cele mai imprevizibile și bruște relaxări fiscale – cea legiferată în anul 2015.
Dragoș Doroș: ”Ne vom concentra pe simplificarea procedurilor și pe o interacțiune cât mai facilă cu plătitorii de taxe și impozite”
Prima declarație oficială a noului președinte ANAF este conținută de un comunicat al Ministerului de Finanțe, care anunță numirea sa în funcție.
„ANAF este o instituție de o importanță crucială, care se află într-un amplu proces de restructurare, menit să răspundă cerințelor și exigențelor actuale. Vom continua implementarea programului cu Banca Mondială, care ne va permite să creăm o organizație modernă. Ne vom concentra pe simplificarea procedurilor de administrare și plată a impozitelor și taxelor și pe o interacțiune cât mai facilă cu plătitorii de taxe și impozite. Unul dintre exemple este chiar formularul 088, avem în vedere o aplicare mai puțin anevoioasă a acestuia. Vom fi parte activă a procesului început odată cu inițiativa guvernamentală «comisia pentru tăiatul hârtiilor». ANAF trebuie să fie o organizație puternică, pregătită să reacționeze prompt și cu profesionalism în toate situațiile”, afirmă noul președinte al ANAF.
Potrivit comunicatului de la Finanțe, ministrul Anca Dragu transmite:
„Numirea are la bază criterii strict profesionale și aptitudini de coordonare a unei activități foarte ample. ANAF este una dintre instituțiile cheie din Guvernul României, de aceea reforma începută cu Banca Mondială trebuie nu doar continuată, ci și accelerată.
Instituția trebuie să fie una modernă, care lucrează pentru și în favoarea contribuabililor, care are ca prim rol asistența și încurajarea conformării voluntare și abia apoi colectarea de creanțe fiscale de la cei ce nu se conformează.
Consider că strategia ANAF trebuie să aibă în vedere nu doar cifrele pe colectare, ci și o colectare care să pună accent pe respectarea drepturilor contribuabililor”
Dragoș Doroș (43 de ani) este absolvent al ASE București, Facultatea de Comerț și Relații Internaționale. A lucrat în Ministerul de Finanțe între 2008-2010, director general al Direcției Generale Legislație Impozite Directe, și în 2012, când a fost secretar de stat în Guvernul Ungureanu.
(Citiți și: ”Cristian Grosu / Cine oprește delirul de la Finanțe? 5 întrebări oficiale pentru președintele ANAF”)
În 2013 s-a alăturat echipei KPMG. În ianuarie 2016, la o conferință organizată de companie, Dragoș Doroș a vorbit despre perspectivele ANAF, spunând: ”În 2-3 ani, ANAF va fi complet nou- proceduri noi, inspectori care fac totul după lege. Procesul de reorganizare a început, cu sprijinul Băncii Mondiale.”
Conducerea ANAF a fost este asigurată, interimar, de Daniel Diaconescu, director general al Direcției Informații Fiscale din instituție. Fostul președinte al instituției, Gelu Ștefan Diaconu, a fost demis la mijlocul lunii februarie de către premierul Cioloș, ca urmare a faptului că fusese chemat la DNA pentru declarații în dosarul de evaziune deschis pe numele deputaților Mădălin Voicu și Nicolea Păun.
(Citiți și: ”Formularul 088: Noi obligații pentru acționarii, asociații și administratorii companiilor: La înregistrarea în scopuri de TVA, companiile vor comunica Fisc-ului detalii privind veniturile și studiile acestora”)
Fosta conducere a ANAF mai face obiectul unui dosar care privește tergiversarea acțiunilor de recuperare a prejudiciului stabilit de instanțe în Dosarul ICA.
Un răspuns
1.Unul dintre surogatele postcomunismului romanesc in care baltim institutional(alaturi de fiscalitatea ca vinare a supra-impozitului, prin amenzi la „intelegerea partilor”, alaturi de „protectia fiscal-politica), este acela a crezului ca reformarea/functionalizarea sistemului fiscal, este realizabila urmare a aparitiei unui ministru, secretar de stat, presedinte-director de institutie, etc. providential.(Cu aceasta iluzie in brate – dupa elaborarea noului Cod Fiscal, a sucombat politic, economic si social – Guvernul Ponta!)
Inca nu s-a inteles, ca reformarea este un proces complex, dependent nu doar de capacitatea inovativa si organizatorica a conducatorului-minune, ci mai ales de intelegerea si realizarea raporturile de buna articulare si determinare, dintre sistemul fiscal si intreg lantul institutional economic national.
Orice reformare profunda si durabila a unor domenii ca al invatamintului, sanatatii sau a celui fiscal, este lipsita de rezultate pozitive, fara o reformare simultana, generala a intregii „societati economice romanesti”, a carei ne-functionaltate poate fi eliminata numai printr-o reformare economica generala, urmare a unui proiect economic national – postaderare!
2.Reformarea unui singur sistem ramine fara urmari pozitive in planul functionalitatii institutionale nationale.Sistemele „nereformate”, nefunctionale, transfera celor „reformate” (prin relatii directe sau date false si „nocive”), propria lipsa de rezultate si functionalitate pozitiva.Primind si prelucrarind datele institutiilor cu profunde deficientele functionale si defectuozitati structurale specifice domeniilor nereformate – reformarea „punctuala” institutionala ramine inutila prin rezultate, comparativ cu efortul uman si costurile financiare si organizatorice.
3.In plus, cita vreme saracia economica si financiara a intreprinderilor si populatiei vor fi caracteristicile fundamentale ale societatii romanesti, sistemul fiscal nu va putea sa devina elastic in privinta impunerii sau diminuarii unor taxe si impozite, stimulative pentru dezvoltare economica cit si pentru conformarea voluntara a platitorilor de impozite.
4.Simplificarea procedurilor de plata si administrare a taxelor si impozitelor este salutara ca imbunatatire de natura „birocratica”, cu care trebuie sa inceapa orice reformare in domeniu.Viitoarea serie de hirtii si programe IT care inregistreaza activitatile economice si stabilesc taxe/impozite vor trebiu sa fie clare si evitante a situatiilor conflictuale financiare.Daca macar in acest domeniu „restructurarea” va face citiva pasi, ea n-a fost initiata degeaba…