fbpx

La obiect

Datoria externă totală, majorată cu 4 mld. euro într-o singură lună – deficitul de cont curent la 7 luni, mai mare cu 70% față de aceeași perioadă din 2020

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat la finele lunii iulie 2021 un deficit de 9.057 milioane euro, cu aproape 70% peste nivelul din… Mai mult

13.09.2021

La obiect

România importă aproape jumătate din resursele energetice primare de care are nevoie. Deficitul de gaze crește cel mai mult

Importurile de resurse energetice primare, de aproape 8,845 milioane de tone echivalent petrol (tep), au acoperit aproape 45% din totalul resurselor de energie primară consumate… Mai mult

13.09.2021

La obiect

Creșterea puterii de cumpărare aterizează – Educația a coborât spre minus15%

Câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2021 a fost de 5.780 lei, cu 1 (un) leu mai mult față de luna precedentă, potrivit datelor… Mai mult

12.09.2021

La obiect

Deficitul comercial se întoarce peste pragul de 2 mld. euro/lună. Plusul din sectorul auto se topește

Deficitul comercial al României a depășit din nou pragul de 2 miliarde euro pe lună în iulie 2021, potrivit datelor comunicate de INS. Minusul consemnat… Mai mult

09.09.2021

Două tendințe în îndatorarea României: împingerea plății spre generația nepoților și centralizarea resurselor financiare

de Marin Pana , 20.1.2020

Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor, datoria administrației publice a crescut în ritm susținut anul trecut, atât în termeni nominali cât și raportat la valoarea PIB.
Astfel, pentru luna noiembrie 2019, suma de 366,4 miliarde lei a însemnat o majorare de aproape 11% față de decembrie 2018 și o inversare a trendului din anii precedenți, de scădere față de PIB, de la 35% la 37,1% pe parcursul lui 2019.

De reținut și de luat aminte, dacă datoria pe termen scurt a scăzut cu circa 30% din 2015 încoace, datoria pe termen lung s-a majorat cu 36%, ceea ce înseamnă angajarea unor cheltuieli cu dobânzile aferente pentru mai mulți ani deacum înainte, deși, pentru moment, efortul de plată pare să fie mai mic.

(Citiți și: ”Nesăbuitul perfect: Cea mai mare creștere economică din UE a ieșit cu dobânzile din UE”)

Practic, dincolo de creșterea sistematică a datoriei publice într-o perioadă de creștere economică susținută, când am fi putut să reducem obligațiile de plată lăsate moștenire generațiilor viitoare ( și generate de erorile de politică economică ale generațiilor din trecutul apropiat), am ajuns în situația în care angajăm pe termen nedefinit plăți din bugetul statului mult peste ritmul de creștere al PIB.

În context, ar fi de remarcat și faptul că jumătate din banii împrumutați sunt supuși riscului valutar, deoarece statul român încasează impozitele din care plătește datoriile în lei, dar le achită în proporție de circa 50% în valută. Ceea ce este mai bine decât în 2015, când această pondere era de 54%, dar riscul rămâne semnificativ, în eventualitatea devalorizării leului.

Distribuția datoriei arată concentrarea resurselor financiare la decidentul administrației centrale

În fine, ar fi de semnalat și disproporția evidentă de evoluție între datoria administrației publice centrale și cea a administrației publice locale.
Dacă datoria centrală a crescut puternic din 2019 încoace, cea a admistrației locale a scăzut sistematic, chiar și în valori nominale, ca să nu mai vorbim de ponderea foarte redusă în PIB ( de la 2,2% în 2015 la 1,14% în noiembrie 2019).

Pondere care scoate în evidență procesul de concentrare a resurselor financiare, contrar procesului normal de descentralizare la nivel european și de lărgire a autonomiei financiare. Care ar fi trebuit să conducă la dezvoltarea unor proiecte mai ample în profil regional, pe baza managentului local performant.

Una peste alta, tendințele sunt ca datoria să nu fie a noastră ci „a urmașilor, urmașilor noștri, în veacul vecilor”, o mare parte din plata datoriei se va face cel mai probabil amplificată de creșterea cursului de schimb (câtă vreme nu aderăm la Zona Euro, să vedem și la ce paritate) iar autoritățile locale vor continua să fie ținute la mâna discreționară a celor centrale.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.1.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

Echipa lui Florin Cîțu, după votul Congresului PNL

Vladimir Ionescu

Coechipierii noului ales preşedinte liberal Florin Cîțu au câștigat duminică pe linie funcţiile de conducere din Biroul Politic Național al Partidului Naţional Liberal (PNL). Cea… Mai mult

Europa

Exit-poll Germania: CDU și SPD – umăr la umăr

Razvan Diaconu

UPDATE: Potrivit unor sondaje paralele, anunțate de postul tv ZDF, SPD ar avea circa 2 procente în fața CDU-CSU – 26% la 24%. * Informația… Mai mult

Stiri

România, statul membru cu cel mai mare deficit în comerțul cu produse chimice din afara UE

Marin Pana

România a fost nominalizată într-o analiză a Eurostat drept statul UE cu cel mai mare deficit în comerțul cu produse chimice cu țările din afara… Mai mult

Europa

Premieră europeană: Femeile vor deveni majoritare în Parlamentul islandez în urma alegerilor de duminică

Vladimir Ionescu

Islanda este pe cale să devină primul stat european în care femeile sunt majoritare în Parlament, transmite DW. Circa 33 dintre cele 63 de mandate… Mai mult

Europa

Cum a conturat Angela Merkel istoria Europei în ultimele două decenii şi ce probleme lasă în urmă

Vladimir Ionescu

​Cancelarul german a fost o ancoră a stabilității în vremuri tulburi. Plecarea ei ridică întrebări importante referitoare la viitor, scrie The Guardian într-un amplu editorial… Mai mult

Stiri

Referendum local la Buzău pentru comasarea cu Țintești – rezultatul ar putea fi o premieră în România

Razvan Diaconu

Locuitorii din Buzău şi cei din Ţinteşti sunt chemaţi duminică la urne pentru a vota la referendumului privind potenţiala comasare a celor două localitaţi. Dacă… Mai mult

Stiri

Premierul va negocia cu USR-PLUS, PSD și AUR moţiunea de cenzură

Razvan Diaconu

Premierul Florin Cîțu spune că va discuta cu toate partidele, inclusiv cu AUR și PSD, pentru ca Guvernul să nu fie dat jos de alianța… Mai mult