Consiliul de Securitate ONU se reuneşte joi seara pentru a discuta despre situaţia de la Centrala nucleară de la Zaporojie din Ucraina. Reuniunea are loc la câteva zile după ce bombardamentele de la centrala nucleară au stârnit o alarmă generalizată cu privire la riscul potenţial al unui accident nuclear.
Nu este primul incident înregistrat la Zaporojie- pe data de 4 martie în centrală a izbucnit un incendiu, Ucraina și Rusia acuzându-se reciproc de iresponsabilitate, de ”terorism nuclear”.
(Citește și: ”Incendiu la Zaporojie, cea mai mare centrală nucleară din Europa. Rusia, acuzată de ”terorism nuclear”)
Centrala nucleară de la Zaporojie este cea mai mare din Europa, având şase reactoare. Bombardamentele de săptămâna trecută asupra centralei Zaporojie sunt atribuite rușilor. Rusia acuză armata Ucrainei pentru bombardamente, dar nu permite accesul experților străini la fața locului.
Experți: riscul de dezastru asemănător Cernobîl este redus
Loviturile au provocat unele pagube la sistemul extern de alimentare cu energie electrică, iar un reactor a fost deconectat de la reţea. Nu au existat daune la reactoarele în sine, iar măsurătorile de radiaţii disponibile au continuat să indice niveluri normale.
Rapoartele privind bombardarea centralei Zaporojie, aflată din martie 2022 sub control rusesc, au reaprins temerile producerii unui dezastru nuclear.
Experții rămân însă încrezători că riscul producerii unui dezastru asemănător celui de la Cernobîl este scăzut, arată un material Politico.
”Analogia potrivită aici este Fukushima, nu Cernobîl”
Riscurile generate de bombardare sunt limitate, având în vedere că reactoarele sunt protejate cu ziduri de beton de până la 10 metri grosime, afirmă Leon Cizelj, președintele Societății Nucleare Europene. El a estimat că doar un baraj de bombardamente aeriene țintite ar putea sparge pereții reactorului.
Un atac asupra locurilor de depozitare a combustibilului uzat, a adăugat el, ar avea un efect limitat, deoarece orice material radioactiv uzat eliberat în atmosferă ar călători pe o rază de doar 10 până la 20 de kilometri.
James Acton, codirector al programului de politică nucleară la Carnegie Endowment for International Peace, a confirmat că un bombardament nu generează un risc real de dezastru. El a remarcat în schimb o vulnerabilitate a sistemelor de răcire ale centralei.
„Analogia potrivită aici este Fukushima, nu Cernobîl”, a spus James Acton. Centralele nucleare sunt proiectate cu multiple sisteme de siguranță independente, inclusiv numeroase conexiuni la rețea și generatoare diesel de rezervă.
Zaporizhzhia folosește un sistem de pulverizare pentru răcire: apă rece este pompată pentru răcirea reactoarelor, iar apa fierbinte este pulverizată în aerul exterior pentru a-i scădea temperatura. Acest sistem reprezintă o vulnerabilitate deoarece anumite elemente trebuie să fie în contact cu lumea exterioară, devenind astfel o țintă potențiale pentru atac, afirmă James Acton.
Ambii experți au subliniat că, în cel mai rău scenariu – dacă sistemele de răcire se blochează și provoacă o topire a reactorului, daune grave s-ar înregistra doar la nivel local, pe o rază de cel mult 30 de km.
„Va fi o tragedie pentru localnici”, a spus Leon Cizelj, dar „pentru noi, în Europa, ar fi un eveniment care nu ar produce consecințe asupra sănătății sau mediului înconjurător.”
De ce și Rusia și Ucraina vorbesc de un potențial dezastru
„Ideea unui accident nuclear este înfricoșătoare – atrage imediat atenția oamenilor – așa că este un instrument eficient de influență”, a declarat John Erath, director senior de politici la Centrul pentru Controlul Armelor și Non-Proliferare.
Pentru Rusia, este o modalitate de a „crește miza, de a crește preocupările interne și pentru a evidenția importanța continuării operațiunii militare”, a spus John Erath.
Ar putea fi, de asemenea, o strategie de a „alimenta temerile occidentale cu perspectiva unui dezastru nuclear, mizând pe slăbirea voinței occidentului de a oferi sprijin militar suplimentar Ucrainei”, potrivit unei analize publicate luni de Institutul pentru Studiul Războiului.
În ceea ce privește Ucraina, scopul său este acela de a amplifica empatia cu această țară și sprijinul împotriva agresorului, a spus John Erath.
***
