joi

2 februarie, 2023

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

12 septembrie, 2014

Consiliul Fiscal a dat publicităţii, vineri, 12 septembrie, Raportul anual pentru anul 2013, document care analizează derularea politicii fiscal-bugetare din anul precedent (prin comparație cu cea aprobată prin strategia fiscal-bugetară şi bugetul anual), care oferă o perspectivă asupra anului 2014 şi care prognozează evoluţiile din anul 2015.

Potrivit raportului, Bugetul inițial aferent anului 2013 a avut în vedere un obiectiv de deficit bugetar de 2,15 % din PIB (standarde cash), mai mare decât nivelul de 1,8% asumat prin Strategia fiscal-bugetară 2013-2015 aprobată de guvern în luna iunie 2012.

Ulterior, cu ocazia primei rectificări bugetare din iulie 2013, afirmă raportul, noua țintă de deficit a fost stabilită la un nivel de 2,3% din PIB (la un nivel de 14,7 mld. lei, mai mare cu 1,3 mld. lei decât plafonul de 13,394 mld. lei), noile ținte încălcând, susține Raportul, prevederile Legii nr. 4/2013.


La nivelul execuției bugetare în standarde cash, deficitul bugetar înregistrat s-a situat la un nivel de 2,51% din PIB, depășirea țintei inițiale având loc, în principal, ca urmare a nerealizării veniturilor nefiscale şi a celor din fonduri europene, dar și a unor cheltuieli cu bunurile și serviciile semnificativ mai ridicate față de proiecția inițială.

Anul 2014 şi perspective pentru 2015: Facilități + păstrarea deficitului = tăieri de la investiții

Pentru anul 2014, afirmă Consiliul fiscal, îngrijorări suplimentare provin din execuția bugetară aferentă primelor șase luni, dar nerealizarea veniturilor are potențialul să fie acomodată prin diminuarea unor categorii de cheltuieli, cel mai probabil a celor de investiții, în timp ce alte măsuri fiscale adoptate recent (neimpozitarea profitului reinvestit și reducerea contribuțiilor la asigurările sociale) vor produce efecte preponderent în anii următori.

Atingerea țintei de deficit bugetar în anul 2014 reprezintă un obiectiv realizabil și ca urmare a consolidării fiscale de dimensiuni reduse propusă pentru acest an, dar îndeplinirea țintelor pentru anul 2015 (deficit structural de 1% din PIB, asumat prin Programul de convergență 2014-2017) apare drept o provocare majoră având în vedere atât pasul propus de consolidare fiscală, dar și considerând nivelul mult subevaluat al impactului negativ asupra încasărilor din impozitul pe profit ca urmare a scutirii de impozit pe profitul reinvestit și reducerea recentă a contribuțiilor la asigurările sociale.

În acest context, adoptarea deciziei de reducere a CAS cu 5 pp ar face cu atât mai dificilă respectarea țintelor asumate în lipsa unor măsuri compensatorii de amploare.


Cel mai mare risc la adresa conduitei politicii fiscale în anii următori pare să fie reprezentat de diminuarea angajamentului pentru procesul de consolidare fiscală, mai ales în condițiile în care ieșirea din procedura de deficit excesiv, bazată pe o performanța bună a României în ajustarea dezechilibrelor fiscale acumulate este de natură a diminua constrângerile existente la nivelul politicii fiscale.

Consilul fiscal a avertizat în legătură cu evaluarea mult prea optimistă a Ministerului Finanțelor Publice privind impactul bugetar al impozitului pe construcţii speciale, care este de natură să afecteze semnificativ încasările aferente impozitului pe profit, în special începând cu anul 2015. Măsuri fiscale adoptate recent (neimpozitarea profitului reinvesti) vor produce efecte preponderent în ani următori.

Volatiltatea economiei reprezintă o sursă importantă de risc fiscal, în condițile în care instabilitatea fiscal – bugetară este favorizată de cele mai multe ori de o rată de creștere economică incertă.

Creșterea taxelor vs. reforma colectării taxelor

În raport, Consiliul fiscal salută inițierea unui proces de reformă a sistemului de colectare a taxelor, pe care îl consideră absolut necesar în contextul actual, caracterizat de o eficiență scăzută a sistemului de taxe și impozite, și consideră că acest proces, dacă va avea succes, are potențialul de a genera spațiu fiscal pe termen mediu.

CLICK pentru mărire

Totuși, adoptarea unor decizii legate de eventuale reduceri de taxe sau de majorare a unor cheltuieli în baza potențialelor creșteri de eficiență trebuie să aibă loc ex post, după ce procesul de reformă se dovedește ireversibil și capabil să genereze rezultate pe termen lung.

Mesajul este transmis în contextul în care România are una dintre cele mai mici ponderi în PIB a veniturilor bugetare (venituri fiscale şi nefiscale), acestea reprezentând în 2013 doar 32,7% din PIB, în timp ce nivelul veniturilor fiscale raportate la PIB (impozite şi contribuţii sociale) a fost de 27,5 %, fiind semnificativ mai mic decât în economii similare precum Ungaria (38,6%), Slovenia (37,6%), Republica Cehă (35,3%) şi Polonia (31,8%).

Un alt avertisment: cheltuielile bugetare cu pensiile sunt nesustenabile în raport cu contribuţiile încasate, chiar dacă s-au luat unele măsuri în vederea ameliorării acestei deficienţe pe termen mediu şi lung.

În ciuda progreselor înregistrate în anul 2013, pe termen mediu și lung există riscuri importante cu privire la sustenabilitatea bugetului de asigurări sociale de stat, iar oportunitatea unor eventuale majorări suplimentare de cheltuieli sau reduceri de contribuții trebuie analizată numai în contextul identificării unor soluții alternative de reducere a deficitului, în special prin lărgirea bazei de impozitare.

Fondurile europene: ”Creșterea absobției” și rămânerea pe ultimul loc în UE

Performanța României în termeni de absorbție a fondurilor UE rămâne în continuare scăzută, scrie raportul, aceasta situându-se pe ultimul loc în rândul statelor membre UE, cu un grad al absorbției de doar 36,9%, valoarea fiind însă cu 15,05 pp mai mare decât la sfârșitul anului 2012.

Performanța slabă în domeniul atragerii fondurilor europene, concomitent cu riscul dezangajării automate (fondurile aferente alocărilor din perioada 2007-2013 pot fi atrase doar până la sfârșitul anului 2015) impun acțiuni hotărâte în sensul demarării procedurilor de atragere a fondurilor aferente noului exercițiu financiar simultan cu măsurile adoptate în vederea diminuării riscurilor de pierdere a sumelor alocate pentru perioada 2007-2013.

Situația din acest moment ridică semne de întrebare în legătură cu atingerea țintelor privind absorbția de fonduri europene și în anul 2014.

Având în vedere faptul că în perioada 2014-2015 se suprapun două exerciții financiare (2007-2013 și respectiv 2014-2020), România dispune de o oportunitate în plus de a realiza mai multe proiecte finanțate din fonduri UE.

În bugetul iniţial pentru 2014 se intenţiona o creştere a ponderii absorbţiei fondurilor UE în total cheltuieli de investiţii, o abordare corectă şi binevenită în opinia Consiliului fiscal, însă, execuţia bugetară pe primele 6 luni arată până acum un eşec din acest punct de vedere.

CLICK pentru mărire

TVA mare – Evaziunea fiscală mare

Conform calculelor Consiliului fiscal pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), evaziunea fiscală continuă să aibă o dimensiune foarte ridicată în România, reprezentând 16,2% din PIB în anul 2013, în pofida intenției și măsurilor de reducere a acesteia cuprinse în ultimele iterațiiale strategiei fiscal-bugetare.

Dacă România ar colecta impozitele şi taxele pe care le are la maxim, ar avea venituri bugetare ca procent din PIB peste media europeană.

Aproximativ 75% din evaziunea fiscală este generată la TVA (12,21% din PIB), în timp ce contribuțiile sociale contribuie cu circa 15% la evaziunea fiscală totală, în principal prin intermediul fenomenului de „muncă la negru” (salariaţi în economia subterană).

Reforma sistemului de colectare a taxelor apare absolut necesară în contextul actual, caracterizat de o eficiență scăzută a sistemului de taxe și impozite, iar Consiliul fiscal apreciază că acest proces are într-adevăr potențialul de a genera spațiu fiscal pe termen mediu.

Totuși, o abordare prudentă impune considerarea veniturilor bugetare suplimentare provenite din reducerea evaziunii fiscale doar ex post, după ce acestea s-au și materializat, mai ales în contextul în care ultimii ani nu au consemnat o diminuare semnificativă a acestui fenomen, ba dimpotrivă, pe anumite segmente s-au înregistrat creșteri./

Companiile de stat – cei mai mari datornici la bugetele sociale

Din cele 5 ţinte stabilte de guvern cu instituţiile financiare inetrnaţionale pentru decembrie 2013, doar ţinta privind arieratele pentru întreprinderile de stat nu a fost îndeplinită (nivelul realizat find de 7,2 miliarde lei față de ținta de 5,6 miliarde lei), potrivit Raportului.

La finalul lui 2013, un număr de 1.086 de compani cu capital majoritar de stat au raportat o contribuţie de doar 4,4% la cifra de afaceri totală, iar plăţile restante acumulate de acestea reprezentau 19,8% din totalul arieratelor înregistrate la nivelul întregii economii.

Cea mai mare parte a arieratelor companilor de stat este către bugetul general consolidat (50% din total arierate), în special către bugetul de asigurări sociale, spre deosebire de companile private care au arierate în cea mai mare parte către furnizori (52% din total arierate).

Arieratele companiilor de stat către furnizori s-a redus cu 40% în 2013, faţă de 2012.

Ponderea arieratelor în total datorii la nivelul companilor de stat este de 43,51% în anul 2013 față de 9,52% în cazul companilor private, reflectând probleme de lichiditate și o cultură a întârzieri sau neefectuării plăților.

Primele 10 compani de stat ierarhizate din punct de vedere al plăţilor restante însumează peste 60% din totalul arieratelor companilor de stat, arieratele find concentrate în special în sectoarele feroviar, minier și cel al industriei chimice.

(Descărcaţi AICI Raportul integral pe 2013 al Consiliului fiscal)

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

România a reușit să facă progrese semnificative în ceea ce privește recuperarea decalajului față de media în privind PIB-ului pe cap de locuitor. Odată cu aderarea la NATO

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: