Miniştrii de Externe ai statelor UE au decis, marţi, extinderea sancţinilor împotriva Rusiei pentru a viza şi companii şi entităţi care „au susţinut material şi financiar sau beneficiază de pe urma decidenţilor ruşi responsabili de anexarea Crimeei sau destabilizarea estului Ucrainei”, se arată în concluziile Consiliului Afaceri Externe.
În plus, vor fi luate măsuri pentru a restricţiona relaţiile comerciale şi investiţiile în Crimeea şi Sevastopol. Termenul limită este finalul lunii iulie.
Mai important, Comisia Europeană trebuie să pregătească până joi propuneri de măsuri privind sancţiuni asupra unor sectoare economice ale Rusiei. Aceste măsuri vizează restricţionarea accesului la pieţele de capital, a apărării, a bunurilor cu dublă utilizare, a tehnologiilor de vârf şi a sectorului energetic.
Consiliul UE adresează, în concluziile adoptate, anumite solicitări Rusiei:
- să îşi folosească influenţa asupra grupurilor armate ilegale pentru a obţine accesul deplin, imediat, în condiţii de securitate şi siguranţă la locul tragediei
- deplina cooperare la investigaţia independentă
- cere Rusiei să oprească livrarea de arme, echipamente şi militanţi peste graniţă pentru a ajunge la o calmare rapidă şi tangibilă a situaţiei
- cere Rusiei să îşi retragă trupele din zona de frontieră
În concluziile adoptate marţi se mai arată că UE evaluează posibilitatea de a cataloga drept grupări teroriste a miliţiilor armate din estul Ucrainei şi cere eliberarea tuturor ostaticilor.
În privinţa anchetării doborârii avionului malaezian, miniştrii de Externe ai celor 28 de state UE au luat următoarel decizii:
- cer separatiştilor să asigure un coridor de siguranţă pentru a face posibilă identificarea victimelor şi recuperarea bunurilor acestora şi să ajute la repatrierea în mod „profesionist şi demn” a cadavrelor
- UE aşteaptă ca toţi cei din zonă să păstreze intact locul prăbuşirii, să nu distrugă, mute sau altereze rămăşiţele victimelor, ale epavei, echipamentele sau lucrurile personale ale victimelor
- toate materialele relevante recuperate de la locul prăbuşirii trebuie puse imediat la dispoziţia investigatorilor internaţionali
- Uniunea Europeană cere ca toţi cei responsabili, direct sau indirect, de doborârea avionului să fie aduşi în faţa justiţiei şi cere tuturor statelor să coopereze în acest sens.
(Descărcaţi aici integral concluziile Consiliului UE)
Miniştrii UE nu trec „proba de foc”
Cel puţin pentru moment, UE pare să nu treacă proba de foc şi să arate o mai mare fermitate faţă de Rusia. Miniştrii europeni au amânat adăugarea, încă de marţi, a unor noi nume pe lista neagră, înşelând toate aşteptările opiniei publice europene.
(Citiţi aici mai multe despre jocurile statelor UE în Consiliu: UPDATE / Proba de foc pentru UE: Miniştrii de externe decid noi nume pentru “lista neagră”. Franţa nu renunţă la livrările de nave de război Mistral)
Interesele statelor UE diferă, la fel cum diferă şi relaţiile economice pe care le au cu Federaţia Rusă.
(Citiţi mai multe despre interesele statelor UE: De ce nu sunt eficiente, pe termen lung, sancţiunile împotriva Rusiei. Impactul pe termen scurt)
Statele baltice şi cele central şi est-europene simt că relaţiile comerciale cu Rusia primează în faţa valorilor UE şi ale umanităţii. Preşedinta Lituaniei, Dalia Grybauskaite, a dat cel mai bine glas preocupărilor europenilor: aceasta a denunţat “mistralizarea Europei” şi a criticat UE că îşi sacrifică “valorile şi securitatea” pentru a-şi proteja legăturile comerciale cu Rusia.
