marți

28 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

22 mai, 2015

parteneriatul estic final rigaSummit-ul de la Riga a fost locul în care statele Parteneriatului Estic nu au obţinut mult dorita perspectivă europeană.

În schimb a fost ocazia folosita de liderii europeni ai unor ţări pentru a discuta problemele presante care îi preocupă: premierul Tsipras – situaţia financiară a Greciei, în timp ce premierul Cameron – reformarea UE.

În prima zi a reuniunii din capitala Letoniei, şefii de state şi de guverne europene au avut de făcut un balet între încurajarea fostelor republici sovietice de continuare a reformelor care le-ar ajuta să se apropie de UE, fără a le da false speranţe privind o eventuală integrare în Uniune.


De altfel, cancelarul Merkel a şi avertizat că Parteneriatul Estic „nu este un instrument al extinderii, ci un instrument de apropiere de UE”.

În schimb, liderii din Moldova, Georgia şi Uncraina au mers la Riga cu dorinţa ca declaraţia finală a summit-ului să conţină limbajul care să le ajute să le spună cetăţenilor lor că reformele care trebuie făcute şi ale căror efecte se resimt ca dureroase îi pot ajuta ca, în final, să ajungă membru al clubului european.

„Este un element-cheie pentru noi ca porţile Europei să rămână deschise şi suntem pregătiţi să ne reformăm ţara”, a spus Petro Poroşenko la Riga. Nu s-a arătat dezamăgit de faptul că UE nu face promisiuni de perspectivă europeană, însă a spus că „participanţii la summit trebuie să recunoască aspiraţiile europene ale partenerilor lor şi alegerea lor europeană”.

Textul final al declaraţiei a fost, după părerea liderului de la Kiev, „semnificativ îmbunătăţit”. „Trebuie să demonstrăm două lucruri: unitatea Uniunii Europene şi solidaritatea cu Ucraina, pe ambele lucruri le-am primit”, arată preşedintele Poroşenko.


Statele UE au fost divizate privind acordarea perspectivei europene partenerilor din PaE, marile state opunându-se, în timp ce Polonia şi ţările baltice militând pentru asta.

Comisia Europeană, prin vocea preşedintelui Juncker, a arătat că nu există nicio intenţie de extindere înainte de 2020. „Nu sunt încă pregătite. Nici noi nu suntem rpegătiţu, dar procesul este în desfăşurare”, a spus Jean-Claude Juncker.

Pe de altă parte, liderii s-au pus de acord asupra unei alte chestiuni: condamnarea rusiei pentru acţiuni împotriva vecinilor săi, inclusiv pentru susţinerea pe care Moscova o acordă separatiştilor din estul Ucrainei.

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a transmis un mesaj clar Rusiei: „Parteneriatul Estic nu este împotriva Rusiei. Nu este. Parteneriatul Estic nu este un concurs de frumuseţe între Rusia şi UE. Dar, permiteţi-mi să fiu brutal de sincer, frumuseţea chiar contează.

Dacă Rusia ar fi mai blajină, mai fermecătoare, mai atractică, poate nu ar trebui să-şi compenseze defectele prin tacticile sale distructive şi agresive împotriva vecinilor”, a spus fostul premier polonez.

Declaraţia vorbeşte despre ”aspiraţii” europene, nu despre perspectivă europeană

Declaraţia comună conţine principiul diferenţierii între statele PaE: „reafirmă dreptul suveran al fiecărui partener de a alege liber nivelul ambiţiilor şi obiectivelor la care aspiră în relaţia cu UE”, iar articolul 6 reafirmă obiectivul PaE „de a dezvolta relaţii puternice, diferenţiate între UE şi cei 6 parteneri săi”.

Profunzimea şi anvergura cooperării „este determinată de ambiţiile şi nevoile UE şi ale partenerilor săi, dar şi de ritmul reformelor”, se mai arată în documentul final al Summit-ului.

„Participanţii la summit au în vedere aspiraţiile europene şi alegerea europeană a partenerilor, aşa cum apar în acordurile de asociere”, este una dintre frazele-cheie, care arată clar că nu se oferă o perspectivă europeană statelor PaE.

O altă exprimare negociată a fost condamnarea invaziei Crimeei de către Rusia, care nu apare explicit. Documentul vorbeşte, la articolul 3, despre faptul că „UE susţine integritatea teritorială, independenţa şi suveranitatea tuturor partenerilor săi”.

După ce arată că situaţia conflictuală din Ucraina trebuie rezolvată şi acordurile de la Minsk implementate, documentul mai indică şi faptul că „UE îşi reafirmă poziţia exprimată în declaraţia comună de la Summit-ul UE-Ucraina din 27 aprilie, inclusiv cea referitoare la anexarea Crimeei şi oraşului Sevastopol”, în timp ce toţi participanţii îşi reafirmă poziţiile din declaraţia Adunării Generale a ONU 68/262.

Declaraţia la care se face referire nu recunoaşte referendumul pentru independenţă din Crimeea şi cere statelor membre să nu recunoască schimbarea statutului Crimeei şi oraşului Sevastopol.

(Descărcaţi aici declaraţia finală de la Riga.)

Promovarea infrastructurii de gaz între statele central şi sud-europene

La Riga s-au întâmplat însă evenimentel colaretale, la fel de importante, dacă şi mai importante decât summit-ul însuşi.

România, Slovacia, Ungaria şi Bulgaria au semnat o declaraţie comună de privind dezvoltarea interconectării regionale în domeniul transportului de gaze naturale.

Eastring, coridorul estic, cum este numit informal, are rolul de a lega Europa Centrală cu infrstructurile statelor Europei de Sud-Est. Proiectul ar urma să aibă 1274 de kilometri şi ar traversa Slovacia, Ungaria, România, până în Bulgaria.

Unul dintre avantajele proiectului este că, pe teritoriul Slovaciei, va folosi infrastructura actuală a Eustream, care a fost complet reînnoită după criza gazului din 2009.

Gazoductul ar urma să transporte gaz în ambele sensuri, cu o capacitate de 20 miliarde de metri cubi pe an în primă fază şi 40 de miliarde de metri cubi ulterior.

Sursa potenţială de gaz ar putea fi Azerbaidjanul, Turkmenistanul, Irakul, Cirpul şi Rusia, în timp ce pentru fluxurile inversate gazul ar proveni din hub-urile din Europa Occidentală. Ca target optimist, data pentru construirea primei faze a proiectului ar fi 2018, arată Euractiv.com.

David Cameron şi-a început la Riga campania de reformare a UE

cameron rigaDavid Cameron şi-a început vineri campania de persuadare a liderilor europeni de a face schimbări în UE, înaintea referendumului privind ieşirea din Uniune din Marea Britanie.

Prmeierul britanic a avut întâlniri cu Donald Tusk şi cu mai mulţi lideri europeni, dar nu cu omologul german şi nici cu preşedintele Franţei. Săptămâna viitoare va merge atât la Berlin, cât şi la Paris.

Negocierile vor avea progrese şi eşecuri, a recunoscut David Cameron. „Însă un lucru va rămâne constant : hotărârea mea de a aduce în faţa britanicilor o Uniune reformată, pentru ca ei să poată face cea mai bună alegere al referendum”, a spus premierul Cameron.

Acesta urmează să detalieze planurile sale de reformare a Uniunii la Consiliul European din iunie şi a afirmat că Marea Britanie vrea să rămână în UE, dar a prrecizat că nu respinge ideea de a susţine Brexit-ul, dacă reformele sale nu sunt acceptate.

Prim ministrul britanic vrea restricţionarea accesului cetăţenilor UE la sistemul de beneficii sociale britanic, vrea excepţii mai mutle de la regulile comunitare şi reducerea birocraţiei UE- Statele membre sunt deja refractare, pentru că Regatul Unit are câteva beneficii – neparticiparea la zona euro şi la spaţiul Schengen.

Soarta Greciei

tsipras cravataO altă întâlnire tensionată a avut loc joi până târziu în noapte: cea dintre premierul grec şi liderii francez şi german.

„Într-o atmosferă prietenească şi constructivă”, potrivit unor surse din anturajul preşedintelui Franţei, citate de AFP, „schimbul de opinii s-a centrat asupra voinţei de a se ajunge la un acord” privind programul în curs, vizând să susţină finanţele Greciei.

Cei trei lideri „au ajuns la un acord privind necesitatea ca autorităţile elene să lucreze în continuare cu cele trei instituţii” creditoare – Uniunea Europeană, Banca Centrală Europeană (BCE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) -, convenind „să rămână în strâns contact în perioada următoare”.

Chiar de la sosirea în capitala Letoniei, preşedintele François Hollande a spus: „Nu aici, la Riga, vom negocia chestiunea Greciei, dar este adevărat că aceasta ocazie ne permite să pregătim scadenţa care este aşteptată, mai ales reuniunea Eurogrupului de la sfârşitul lunii sau, cel mai târziu, începutul lui iunie”.

Noaptea lunga de discuţii nu a adus niciun rezultat. Un oficial grec a făcut referire la frustrarea părţii elene.

Cei trei lideri sunt de acord că au avut loc progrese semnificative, dar rămân probleme deschise, care se referă la pensii, nivelul taxei pe vânzări şi ţintele pentru excedentul bugetar primar, a spus oficialul grec.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Finalizarea cu succes a negocierilor cu creditorii ar debloca restul de 7,2 miliarde de euro din programul de susţinere de 240 de miliarde de euro, dar discuţiile sunt blocate de refuzul Guvernului grec de a accepta reformele din sectorul pensiilor şi al muncii.

Grecia nu va putea să plătească o rată către FMI scadentă pe 5 iunie în lipsa unui acord cu creditorii internaţionali, avertiza miercuri preşedintele Parlamentului de la Atena, Nikos Filis.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: