Noi probleme s-ar putea adăuga în economie – în industria alimentară, în agricultură și în industria chimică, atunci când va intra în vigoare noua strategie propusă de Comisia Europeană pentru sustenabilitatea produselor chimice.
Strategia a fost aprobată de Consiliul UE și adaugă noi substanțe chimice dăunătoare pe lista actuală a reglementării REACH și vizează eliminarea lor pe termen lung, pentru a se ajunge la „un mediu fără substanțe toxice”.
Noua „strategie chimică” a UE vizează interzicerea acelor substanțe chimice, considerate cele mai dăunătoare, din compoziția:
- produselor de consum cosmetice,
- a jucărilor,
- a detergenților,
- a articolelor de îngrijire a copiilor,
- a mobilierului, a textilelor sau materialelelor care vin în contact cu alimentele, „cu excepția celor care sunt considerate esențiale pentru sănătate, siguranță sau funcționarea societății sau dacă nu există alternative disponibile”, potrivit unui comunicat al Consiliului UE.
De asemenea, strategia urmărește limitarea expunerii „la perturbatorii endocrini (periculoși pentru sistemul hormonal) și a reducerii efectelor dăunătoare ale amestecurilor chimice”.
Substanțele chimice periculoase urmează să fie eliminate treptat, iar deciziile de interdicție vor fi luate după evaluări caz cu caz.
Strategia chimică a UE „este o parte esențială a Pactului Verde (Green Deal) și a obiectivului ambițios de reducere la zero a poluării” și își propune să înlocuiască substanțele periculoase cu altele mai netoxice, prom,ovate în urma unui nou efort de cercetare și inovare.
Reacții contradictorii în România
Industria chimică românească va face cu greu față, fiind deja destructurată în urma a 30 de ani de tranziție haotică la economia de piață și având tehnologii ne-modernizate.
Deficitul comercial sectorial cel mai cronic în România este cel al produselor chimice: peste 8 miliarde de euro, anul trecut.
(Citiți și: „Deficitul comercial la 11 luni a ajuns la 7,5% din PIB-ul estimat – Dacia revigorează sectorul de mașini”)
Cum pesticidele și insecticidele sunt în prima linie a interdicțiilor, fermierii români sunt foarte nemulțumiți, așteptându-se ca noile substanțe de combatere a dăunătorilor să fie mai scumpe, dar mai puțin eficace.
„Agricultura va avea mari probleme în România, de exemplu pentru că doar unele insecticide sunt potrivite pentru culturile românești de porumb, floarea soarelui și rapiță. Astfel de produse se interzic în România și aflu că în alte țări sunt permise pentru tratarea semințelor de sfeclă de zahăr”, a declarat fermierul și consultantul Daniel Butunoiu, pentru CursDeGuvernare.ro.
Fermierul citat, lider al Asociației Fermierilor Români, crede că „nu este normal felul în care Comisia Europeană instituie mai întâi interdicții, urmând ca abia apoi să apară invențiile de substanțe de combatere a dăunătorilor, care eventual să fie mai scumpe și mai puțin eficace”.
Pe de altă parte, reprezentanții industriei conservelor consideră binevenite noile interdicții, pentru că nu o afectează.
„Pe noi ne bucură introducerea restricționării adaosului de produse chimice. Noi folosim metode de conservare prin sterilizare la temperatură și ne supără concurența venită de la ofertele toxice”, a declarat Aurel Tănase, președintele patronatului Romconserv.
Noutatea strategiei: Abordarea „de la fabricare la folosire, reconversie și eliminare”
Noutatea strategiei considerată esențială este trecerea la o abordare axată pe „siguranță și sustenabilitate prin concepție (by design)”.
Altfel spus, abordarea urmărește ciclul de viață la produsului, care ia în considerare toxicitatea substanței chimice în toate etapele existenței sale — de la concepție, la fabricare, până la utilizare, reciclare și eliminare ca deșeu.
„Scopul este de a preveni intrarea substanțelor chimice periculoase în produse încă din momentul concepției. Această abordare urmărește, de asemenea, să stimuleze inovarea și durabilitatea în sectorul substanțelor chimice”, nu uită să spună documentul Consiliului UE.
„Consiliul aprobă asumarea de către UE a unui rol de lider la nivel mondial, prin promovarea ca etalon a normelor sale privind substanțele chimice, precum și prin asigurarea unui acces garantat al UE la substanțele chimice care sunt esențiale pentru sănătate și pentru funcționarea societății” mai spune Consiliul.
Presiunea pe inovare și pe restructurarea industriei
„Ca să avem mai multă protecție, avem nevoie de mai multă inovare” (…) pentru „ chimicale și materiale care sunt sigure și sustenavbile prin concepție, de la producere până la sfârșitul exitențeilor”, a declarat Virginijus Sinkevičius, comisarul european pentru mediu, astă toamnă, cînd Comisia Europeană a pus în conultare publică strategia.
Tot atunci, vicepreședintele Comisiei, Frans Timmermans (foto), avertiza că „industria chimică va trebui să treacă printr-o restructurare substanțială”, neuitând să amintească contextul în care aceasta se va derula, acela al provocării creșterii eficienței energetice și a eliminării combustibilor fosili.
„Cu cât ajutăm mai repede această industrie să se decarbonizeze, cu atât mai devreme va putea să culeagă profiturile de a fi cea mai importantă din lume în domeniul chimic”, a conchis Frans Timmermans.
Problema autorităților europene este că vor fi greu de evaluat riscurile nenumăratelor substanțe chimice de pe piață.
Aceasta „reprezintă o provocare importantă în materie de cunoaștere, iar creșterea viitoare preconizată a producției de substanțe chimice și a utilizării acestora riscă să lărgească și mai mult „teritoriul necunoscut al riscurilor substanțelor chimice”, spune Comisia Europeană.
Vânzările la nivel mondial de produse chimice au fost de 3 347 de miliarde de euro în 2018, când Europa a fost al doilea cel mai mare producător (reprezentând 16,9 % din vânzări), după ce această cotă s-a înjumătățit în ultimii 20 ani, iar previziunile indică o nouă scădere până în 2030, trecând de pe poziția a doua pe a treia, potrivit datelor Comisiei Europene.
Industria chimică este a patra industrie ca mărime din UE, cuprinzând 30 000 de întreprinderi, dintre care 95 % sunt IMM-uri, care angajează direct aproximativ 1,2 milioane de persoane și indirect 3,6 milioane.
(Descărcați de AICI Strategia Comisiei Europene pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice trimisă Parlamentului European și Consiliului UE)
