Lipsa măsurilor care să contracareze schimbările în justiție făcute în anii 2017 – 2019, absența reformei administrației, deficienţele în colectarea veniturilor bugetare și în digitalizarea relației stat-contribuabili sunt marile restanțe ale României remarcate în Raportul Comisiei Europene, aferent pachetului de recomandări de primăvară al Semestrului European.
„Reforma administrației publice stagnează. Nu există în aplicare un cadru eficace pentru planificare strategică și bugetară, care să impulsioneze o viziune strageică de dezvoltare a țării pe termen lung”, spune Raportul citat.
Strategiile sectoriale sunt fragmentare, „rolul de management strategic al Secretariatului General al Guvernului încă nu este consolidat” și „insuficienta capacitate de a livra servicii publice de calitate, inclusiv digitale, au un efect negativ asupra cetățenilor și afacerilor”
În justiție, „România nu a făcut schimbări legislative necesare, în ciuda manifestării disponibilității de a anula majoritatea măsurilor controversate” luate în 2017, 2018 și parțial în 2019.
Chestiunea bugetară – derapajele vechi se adaugă dezechilibrelor crizei
Comisia Europeană (CE) remarcă faptul că criza coronavirus a agravat riscurile asupra sustenabilităţii pe termen lung a finanţelor publice ale României, deja şubrezite de măsurile luate din 2016 încoace.
Raportul CE sesizează riscul neîndeplinirii proiecțiilor bugetare făcute de Guvern, și așa ajustate dramatic de criza COVID (deficit bugetar de 6,7% și creșterea datoriei publice de la 35,2% în 2019 la 40,9% din PIB în 2020).
Dincolo de marile incertitudini ce decurg din criză, „anumite venituri (bugetare) nu par să fie estimate în linie cu proiecțiile macroeconomice, în timp ce anumite chletuieli moderate par să se bazeze pe o consolidare fiscală ne specificată în Programul de convergență”.
Este livrat astfel argumentul pentru care anterior Comisia prognozase un deficit bugetar de 9,2% din PIB în 2020.
(Citiţi şi: „Prognoza de primăvară a Comisiei: România, deficit de 9,2% din PIB, scădere economică de 6% din PIB. Cădere drastică în toată Uniunea)
Deficitul bugetar de 4,3% din PIB înregistrat în 2019, „ a fost rezultatul acumulării continue de dezechilibre ca urmare a politicii fiscale expansioniste din 2016 încoace, într-o perioadă de creşteer economică puternică”, spune raportul privind România.
„Regulile fiscale naţionale au devenit ineficace , ca urmare a derogărilor sistematice şi repetate de la prevederile acestora. Mai mult, România a eşuat în aplicarea măsurilor recomandate în contextul provedurii de abatere semnificativă (de la deficitul structural)”, spune docuemtul citat.
De asemeni, raportul CE mai spune că riscul de sărăcie și excluziune socială a de 31,2% în 2019, este printre cele mai înalte din UE, chiar dacă pe o pantă des cendentă.
Consecinţele crizei coronavirus sunt distribuite inegal în regiunile României din cauza decalajelor semnificative de investiţii şi de productivitate a muncii, care astfel s-ar putea agrava.
Recomadările Comisiei
Recomandările Comisiei Europene spun că, România trebuie:
- să elimine deficitul bugetar excesiv (peste 3% din PIB) până în 2022 „cel mai târziu”.
- să evite implementarea de măsuri permanente care să pericliteze sustenabilitatea fiscală (majorarea pensiilor).
- să asigure susţinerea cu lichidități a economiei și gospodăriilor, în mod special a IMM-urilor și a liber întreprinzătorilor.
- să concentreze investiţiile pe tranziţia digitală şi pe cea „verde”, pe transport, energie curată, mai ales în zonele carbonifere.
- să crească rezistența sistemului de sănătate și să îmbunătățească accesul la acesta.
- să reducă impactul crizei asupra ocupării forței de muncă prin aranjamente de muncă flexibile.
- să îmbunătăţească calitatea şi eficacitatea administraţiei publice, ca şi predictibilitatea deciziilor, inclusiv prin implicarea adecvată a partenerilor sociali.
