Document - Execuția pe 2020: Deficitul bugetar - 9,79% din PIB. Cauze și detalii - CursDeGuvernare.ro
duminică

24 octombrie, 2021

Document – Execuția pe 2020: Deficitul bugetar – 9,79% din PIB. Cauze și detalii

28 ianuarie, 2021

Deficitul bugetului general consolidat al statului a fost de 101,92 miliarde de lei în 2020, adică de 9,79% din produsul intern brut (PIB) estimat, potrivit execuției preliminate publicate miercuri seară de Ministerul Finanțelor Publlice (MFP).

Cheltuielile au crescut mult mai mult decât veniturile față de 2019 mai ales în decembrie. După 11 luni din 2020, deficitul bugetar ajunsese la 84,05 miliarde lei, respectiv 8% din PIB. La finele anului 2019, deficitul bugetar a fost de 48,3 miliarde lei (4,6% din PIB).


Veniturile bugetului general consolidat, de 322,52 miliarde de lei, au crescut cu 0,4% peste nivelul încasat în anul precedent și cu 0,7 puncte procentuale (pp) din PIB estimat (nu și cel încă necalculat de Institutul Național de Statistică). Creșterea a fost „determinată cu precădere de dinamica favorabilă a veniturilor din fonduri europene (+0,8pp)”, potrivit documentului MFP.

Cheltuielile bugetului general consolidat, de 424,43 miliarde de lei, au fost mai mari cu 14,8% față de anul 2019, în termeni nominali și cu 5,9 pp din PIB estimat.

Cauza principală: pandemia COVID-19

Majorarea cheltuielilor sunt puse pe seama măsurilor care au fost avute în vedere pentru combaterea epidemiei de COVID-19 și a celor pentru diminuarea efectelor negative asupra economiei cauzate de restricțiile pentru limitarea infectării.

(Citiți și: ”Cum arată datoria publică a României în pandemie. S-ar impune corectarea rapidă a deficitului bugetar”)

„Sume în valoare de 46,31 m,iliarde lei (4,45% din PIB) au fost lăsate în mediul economic prin facilitățile fiscale, investiții și cheltuieli excepționale alocate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19″, spune MFP în deschiderea notei privind execuția bugetară pe anul trecut.


MFP explică deficitul bugetar, pe partea venituri, prin:

  • evoluția nefavorabilă a încasărilor bugetare în perioada martie – decembrie datorită crizei, precum și ca urmare a amânării plății unor obligații fiscale de către agenții economici pe perioada crizei, de 18,12 miliarde de lei,
  • creșterea cu 2,72 miliarde lei a restituirilor de TVA, față de nivelul aferent perioadei ianuarie-decembrie 2019, pentru susținerea lichidității în sectorul privat,
  • acordarea bonificațiilor pentru plata la scadență a impozitului pe profit și a celui pe veniturile microîntreprinderilor, în valoare de 0,9 miliarde  lei.

Și, pe partea de cheltuieli, prin:

  • creșterea cheltuielilor de investiții cu 9,5 mld lei față de aceeași perioadă a anului precedent,
  • plățile cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19 de aproximativ 15,07 miliarde lei.
  • programele de sprijin de 12,48 miliarde de lei lei (1,20% din PIB) pentru susținerea prin garanții de stat a activității IMM-urilor și a companiilor mari și întreprinderilor mici și mijlocii cu cifra de afaceri peste 20 milioane lei .

(Citiți și: ”Vrem Buget? Cum și-au crescut spectaculos vecinii noștri rata de colectare a taxelor, prin digitalizare”)

Evoluția veniturilor

Creșterea cu 0,4% față de 2019 a veniturilor bugetului general consolidat, până la 322,52 miliarde lei, a fost rezultatul următoarelor evoluții:

  • Veniturile curente au scăzut cu 2,4% (an/an), pe fondul contracţiei încasărilor din venituri nefiscale, TVA şi impozit pe profit. „Totuşi, evoluţia din decembrie reflectă o îmbunătăţire a dinamicii contribuţiilor de asigurări (+9,3%, an/an) şi a veniturilor fiscale (+4,6%, an/an)”.
  • Încasările din impozitul pe salarii şi venit au crescut cu 4,9% an/an , până la 24,33 miliarde lei. „Un aport însemnat la acest avans l-a avut dinamica încasărilor din impozitul pe veniturile pensii (+40,9%), a celor aferente Declaraţiei unice (+9,2%), respectiv impozitul pe dividende (+7,9%)”.
  • Dinamica fondului de salarii din economie a decelerat la 5,7% în perioada decembrie 2019 – noiembrie 2020 (an/an), încasările din impozitul pe salarii au crescut cu 2,4% în 2020.
  • „Evoluţia încasărilor din contribuţii sociale a fost influenţată de posibilitatea restructurării/eşalonării obligaţiilor bugetare cu termen de plată până la 25 decembrie 2020, de modificarea bazei de calcul a CAS şi CASS datorată de salariaţii cu contract individual de muncă cu timp parţial şi de scutirea de la plată a contribuţiei asiguratorii în muncă (pentru şomajul tehnic)”, spune MFP.
  • Încasările din impozitul pe profit au scăzut cu 9,8% an/an până la 15,99 miliarde lei în 2020. „În structură, încasările din impozitul pe profit de la agenţii economici s-au diminuat cu 5,2% (an/an), în timp ce veniturile din impozitul pe profit de la băncile comerciale au scăzut cu 44% (an/an)”.
  • „Evoluţia negativă este explicată în principal de contracţia activităţii economice, restructurarea/reeşalonarea obligaţiilor fiscale, precum şi de bonificaţiile de 5% pentru marii contribuabili, respectiv 10% pentru contribuabilii mici şi mijlocii, acordate pentru plata la scadenţă a impozitului pe profit (OUG 33/2020, bonificaţii acordate în sumă de circa 0,9 miliarde lei)”, spune MFP.
  • Încasările nete din TVA au scăzut cu 7% până la 60,82 miliarde lei în 2020, „influenţată negativ de:
    • creşterea rambursărilor de TVA cu 14,5% an/an (+2,72 miliarde lei) cu scopul de a asigura companiilor un nivel de lichiditate suplimentar pe perioada crizei,
    • de posibilitatea restructurării/reeşalonării obligaţiilor fiscale,
    • de evoluţiile nefavorabile din sectoarele economice începând cu luna martie (cu precădere industrie, servicii pentru populaţie şi comerţul cu autovehicule).

  • Veniturile din accize au scăzut cu 2,45 an/an până la 30,72 miliarde lei în anul 2020,

Evoluția cheltuielilor

Creșterea cheltuielilor cu 14,8% faţă de anul 2019 până la 424,43 miliarde de lei a fost rezultatul mai multor evoluții, dintre care:

  • S-au plătit 4,25 miliarde lei pentru indemnizaţii acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului, 922,13 milioane lei pentru indemnizaţii acordate pentru alţi profesioniştii, precum şi pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2,
    • 2,69 miliarde lei reprezentând sume acordate angajatorilor pentru decontarea unei părţi a salariului brut al angajaţilor menţinuţi în muncă (41,5%),
    • 96,15 milioane lei pentru indemnizaţii acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităţilor de învăţământ şi
    • 121,9 milioane lei pentru indemnizaţii acordate pe perioada reducerii temporare a activităţii pentru profesionişti, precum şi pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă în baza Legii nr. 1/2005.
  • Cheltuielile de personal au crescut cu 7,5% până la 109,98 miliarde lei, „ reflectându-se majorările salariale, indemnizaţia de hrană, atât cele aplicate începând cu 1 ianuarie 2019, acordate în temeiul Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cât şi majorările salariale aplicate cu 1 ianuarie 2020. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 10,6% din PIB, cu 0,9 puncte procentuale peste nivelul anului anterior.
  • Plăţile reprezentând stimulentul de risc acordat pentru COVID-19 au fost de 323,47 milioane lei. Au fost achitate, de asemenea, diferenţele salariale prevăzute de Legea nr. 85/2016, restante din anul 2019 şi sume aferente anului 2020 – pentru universităţile de stat, precum şi tranşele aferente hotărârilor judecătoreşti având ca obiect drepturi de natură salarială în domeniul educaţiei şi justiţiei, în valoare aproximativă de 0,95 miliarde lei.
  • Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 6,9% până la 57,05 miliarde lei.
  • Bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate a crescut cu 3,7% faţă de anul anterior, ca urmare a deconturilor mai mari pentru plata medicamentelor care fac obiectul contractelor cost-volum rezultat şi pentru decontarea serviciilor medicale în ambulatoriu.
  • Cheltuielile cu asistenţa socială au crescut cu 20,8% până la 138,55 miliarde de lei, influenţate, în principal, de
    • majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2019, precum şi de
    • majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2020 cu 177 lei, respectiv de la 1.265 lei la 1.442 lei. majorarea de la 1 septembrie a nivelului indemnizaţiei sociale pentru pensionari garantată de la 704 lei la 800 lei, precum şi de
    • majorările privind alocaţiile de stat pentru copii începând cu 1 mai 2019, 1 ianuarie 2020 şi cea de la 1 august 2020, care reprezintă o creştere a alocaţiei cu aproximativ 20% faţă de cea plătită în luna iulie 2020.
  • Au crescut cu 25,9% cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii), până la 35,1 miliarde lei.
Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 53,2 miliarde lei, cea mai mare sumă investită în economie în ultimii 10 ani, în creştere cu 9,5 miliarde lei faţă de anul precedent. În cadrul bugetului general consolidat, majorările apar la bugetul de stat şi la bugetele locale, atât din fonduri naţionale, cât şi aferente proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile. Astfel, administraţia locală a investit cu 64,6% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut în proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2021.

(Descărcați de AICI Nota MFP privind Execuția bugetară pe 2020)

 

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr