Franța și Germania se află în dispută în legătură cu reforma regulilor fiscale ale UE – ceea ce face ca un acord pe acest subiect să fie puțin probabil de atins până la sfârșitul anului, scrie Politico
Revizuirea de către Comisia Europeană a Pactului de Stabilitate și Creștere în scopul flexibilizării cerințelor clare și standardizate de reducere, pe termen mediu, a datoriilor fiecărei țări, a întâmpinat opoziția unui grup mare de guverne condus de Berlin.
Germania insistă: avem nevoie de reguli ferme, nu de prea multă libertate
Pe măsură ce UE se apropie de termenul de 1 ianuarie 2024, când a promis să reinstaleze regulile fiscale suspendate în timpul pandemiei, reforma acestor reguli redeschide diviziuni istorice în bloc – între nord și sud și între țările conservatoare din punct de vedere fiscal și cele mai puțin dispuse să respecte plafoanele de deficit și datorie publică.
(Citește și: ”Reforma regulilor fiscale UE și o idee: fondurile europene să fie condiționate de politici fiscale durabile”)
De zeci de ani, Franța și Germania conduc cele două tabere.
„Avem nevoie de reguli comune care să fie aceleași pentru toată lumea. Avem nevoie de o cale fiabilă pentru a reduce deficitele și, de asemenea, pentru a reduce nivelul datoriilor în general”, a declarat vineri ministrul german de Finanțe, Christian Lindner, înainte de o întâlnire a omologilor săi din UE, la Luxemburg.
El a adăugat că Germania „nu este singura” îngrijorată de propunerile Comisiei, despre care Berlinul consideră că ar oferi țărilor și Comisiei ”prea multă libertate”. Germania insistă pentru cerințe uniforme și măsurabile de reducere a datoriilor.
Franța: ar fi o greseala economică, ar fi o greșeală politică
Poziția Franței este total opusă. Aceasta este o problemă, deoarece toate țările UE caută un consens înainte ca negocierile cu privire la forma finală a reformei să poată începe cu Parlamentul European.
„Adevăratul punct de dezacord este dacă ar trebui să existe reguli automate și uniforme în Pactul de stabilitate și creștere”, a declarat ministrul francez de finanțe, Bruno Le Maire, înainte de întâlnire. „Răspunsul nostru este clar nu, deoarece credem că aceasta ar fi o greșeală economică și una politică”.
Este neobișnuit ca Lindner și Le Maire să nu fie de acord pe un subiect. Ei provin din aceeași familie de partide liberale, sunt de obicei aliniați și deseori fac un spectacol de unitate franco-germană, informând presa împreună și chiar îmbrățișându-se.
Dar în ceea ce privește regulile de control al cheltuielilor publice, pozițiile lor naționale îi despart.
Pozițiile politice au legătură cu starea economică
Franța are datorii de peste 110% din PIB și urmează să depășească pragul de deficit de 3% al UE în acest an și anul viitor. Germania, a cărei datorie a depășit 60 la sută din PIB în 2020, intenționează anul acesta să revină la „frâna datoriei” – cerința unui buget echilibrat consacrată în constituția sa.
(Citește și: ”Comisia cere un acord politic urgent pentru reformarea regulilor bugetare din UE. Punctul sensibil”)
Alături de Germania, miniștrii de finanțe din Austria, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Lituania, Letonia, Luxemburg și Slovenia au semnat în această săptămână un articol de opinie în favoarea unor ținte cantitative comune de reducere a datoriei. Finlanda, Irlanda, Țările de Jos, Slovacia și Suedia susțin, de asemenea, ideea de a avea o abordare mai puternică bazată pe reguli.
Pe de altă parte, Italia susține opoziția Franței față de regulile universale.
„Este important să se acorde suficientă atenție investițiilor publice”, a spus ministrul italian de finanțe, Giancarlo Giorgetti, adăugând că țara sa ar dori să se acorde „o atenție deosebită” investițiilor verzi și digitale efectuate prin fondul UE de redresare post-pandemie – din care Italia este cel mai mare beneficiar.
Tot în tabăra Franței se poziționează Portugalia, Grecia și Spania.
Poziția Comisiei: un acord politic ar constitui un puternic semnal către piețe financiare
Miniștrii de finanțe din UE și-au dat un termen limită pentru a încheia negocierile pe reforma Pactului de Stabilitate și Creștere până la sfârșitul anului.
(Citește și: ”Reîntoarcerea UE la disciplina Pactului de stabilitate: țările primesc răgaz să-și regleze mecanismele de reducere a deficitelor sub 3%”)
„Acest lucru ar asigura piețele financiare că există reguli credibile pentru a proteja sustenabilitatea finanțelor publice, dar ar asigura și cetățenii noștri că acest lucru nu înseamnă austeritate oarbă, ci planificare pe termen mediu, care poate permite investiții și reforme atât de necesare, ” a declarat comisarul UE pentru Economie, Paolo Gentiloni.
Comisia Europeană a prezentat în aprilie propunerile de modificare a Pactului de Stabilitate și Creștere referitoare la deficit și datorie publică.
În principiu, valorile de referință de 3% și 60% din PIB pentru deficit și datorie externă rămân neschimbate, dar statele membre nu se vor mai confrunta cu perspectiva declanșării mecanismului de deficit excesiv și a penalităților dacă depășesc aceste plafoane, ci vor trebui să adopte ”măsuri plauzibile” de ajustare fiscală.
***
