Direcția Politici și Strategie din Ministerul Dezvoltării a realizat un nou studiu privind disparitățile teritoriale, în fapt o actualizare cu cele mai recente date definitive (2020 sau 2019) ale INS și date BNR.
Studiul confirmă continuarea dezvoltării asimetrice a teritoriului național, iar disparitățile, nu doar cele teritoriale, ci și cele în context european, continuă să se adâncească.
Trendul nu se poate inversa cu investiții de tip PNDL sau Anghel Saligny, prezentate triumfător de diverse guverne, ci prin conceperea și aplicarea unor politici publice fundamentate pe realitate.
(Citește și: ”Semestrul European – Analiza pe România și recomandările de țară”)
Iar realitățile din România actuală arată cam așa:
1 PIB per capita: în context național și european
Produsul intern brut la preț de piață reprezintă rezultatul final al activităților de producție al unităților producătoare rezidente în decurs de un an.
- valoarea medie națională a indicatorului este de 8.838,5 eur/cap;
- valorile minime se înregistrează în județele Vaslui (4.973 eur/cap), Botoșani (5.438 eur/cap), Călărași (5.654 eur/cap), Suceava (6.047 eur/cap) și Teleorman (6.062 eur/cap);
- valorile maxime se înregistrează în municipiul București (26.969 eur/cap) și în județele Cluj (14.333
eur/cap), Timiș (13.419 eur/cap), Brașov (12.569 eur/cap), Constanța (12.566 eur/cap) și Ilfov (12.131
eur/cap); - față de anul precedent, partea superioară a ierarhiei se menține, cu excepția județului Ilfov, care pierde o poziție, în timp ce județul Brașov câștigă două locuri;
- per ansamblu, zonele cu valori scăzute ale PIB sunt sudul țării și Moldova
Indicatorii, puși în context european:
Cele mai mari 10 economii regionale (din Italia, Germania, Spania și Franța) au produs însumat mai mult de o cincime din PIB-ul Uniunii Europene.
PIB-ul per locuitor variază de la 30% (în Insula Mayotte, Franța) la 263% (Luxemburg) din media UE, evidențiind aceleași disparități interregionale pregnante.
(Citiți și: ”Aportul județelor și regiunilor la PIB: decalaje severe între cele ”2-3 Românii””)
Regiunile României (exceptând regiunea capitalei) au diferențe interne relativ mici: de la 41,68% pentru Nord-Est la 67,80% pentru Vest, relevând aceleași disparități istorice între regiunile intracarpatice și cele extracarpatice.
2 PIB per capita vs. PIB pe persoană ocupată = foarte multă lume neocupată
Diferențele regionale în productivitatea muncii (PIB per persoană ocupată) sunt considerabil mai mici față
de cele privind PIB per locuitor. Însă raportul arată multe persoane neocupate:
Cele mai profunde disparități între regiunile cu cel mai mare și cel mai mic PIB per locuitor și PIB per persoană ocupată se observă în:
România (raport de 3,6), Polonia și Slovacia (3,3), Ungaria (3,2), Irlanda (3,1) și Cehia (3,0),
în contrast cu Finlanda și Portugalia (1,5), respectiv Suedia și Austria (1,7).
În ceea ce privește productivitatea muncii pe oră lucrată, valorile regiunilor României se încadrează sub 50% din media UE-27, cu excepția regiunii București-Ilfov (58,6%).
3 Cel mai mic potențial de dezvoltare: județul Gorj (ISD per capita)
Investițiile străine directe (ISD) cuprind participațiile la capital ce revin investitorilor nerezidenți care dețin
cel puțin 10% din capitalul social subscris al unor întreprinderi rezidente, profitul reinvestit e către aceștia, precum și instrumentele de natura datoriei (împrumuturi, credite comerciale etc) dintre investitori sau grupul din care aceștia fac parte și întreprinderile în care au investit.
ISD reprezintă una dintre principalele surse de dezvoltare ale unei economii, fiind complementare
investițiilor publice și celor realizate de rezidenți din surse private.
- valoarea medie națională a indicatorului este de 2.140 eur/cap;
- valorile minime se înregistrează în județele Gorj (8 eur/cap), Mehedinți (68 eur/cap), Vaslui (133 eur/cap),
Botoșani (154 eur/cap) și Teleorman (250 eur/cap); - valorile maxime se înregistrează în municipiul București (21.567 eur/cap) și în județele Ilfov (11.867
eur/cap), Timiș (5.817 eur/cap), Brașov (4.064 eur/cap), Sibiu (3.336 eur/cap) și Prahova (3.286 eur/cap); - față de anul precedent, topul primelor zece județe se menține, cu excepția județului Alba, care înaintează de pe locul zece pe locul opt;
- per ansamblu, zonele cu valori scăzute ale ISD sunt sud-vestul și nord-estul țării
4 Botoșani, județul cu cei mai puțini antreprenori (IMM la mia de locuitori)
Întreprinderile mici și mijlocii (IMM) sunt definite ca fiind acele întreprinderi care au un număr mediu
anual de salariați mai mic de 250 și realizează o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro, echivalent în lei, sau dețin active totale care nu depășesc echivalentul în lei a 43 milioane euro, conform ultimei situații nfinanciare aprobate.
Indicatorul este relevant pentru estimarea competitivității unui teritoriu prin prisma densității agenților
economici, care pot să genereze locuri de muncă, să prelucreze resursele locale și să ofere servicii populației din respectivul teritoriu.
- valoarea medie națională a indicatorului este de 26,5‰;
- valorile minime se înregistrează în județele Botoșani (12,1‰), Mehedinți (14,9‰), Vaslui (15,2‰) și
Teleorman (16,5‰); - valorile maxime se înregistrează în municipiul București (62,9‰) și în județele Ilfov (54,6‰), Cluj (49,3‰),
Brașov (38,7‰), Timiș (37,2‰) și Bihor (35,3‰); - în ultimii zece ani, primele zece județe cu valori mari ale indicatorului s-au menținut constante;
- per ansamblu, zonele cu densitate antreprenorială scăzută sunt sudul, sud-vestul și estul țării
5 Județul Giurgiu fără apetit de muncă (rata de ocupare a resurselor de muncă)
Nivelul de dezvoltare economică a unui teritoriu poate fi evaluat prin prisma capacității sale de a oferi
oportunități de ocupare unui număr cât mai mare de locuitori.
Rata de ocupare a resurselor de muncă reprezintă raportul, exprimat procentual, dintre populația ocupată
civilă și resursele de muncă (acestea includ populația în vârstă de muncă, aptă de a lucra, precum și persoanele sub și peste vârsta de muncă aflate în activitate).
- valoarea medie națională a indicatorului este de 69,6%;
- valorile minime se înregistrează în județele Giurgiu (47,8%), Călărași (52,1%), Iași (56,3%), Vaslui (56,5%), Bacău (57%) și Galați (57,2%);
- valorile maxime se înregistrează în municipiul București (97,9%) și în județele Alba (82,7%), Arad (79,4%), Cluj (79,3%), Sălaj (78,4%), Sibiu (76,5%) și Vâlcea (76,1%);
- disparități teritoriale accentuate se pot observa între municipiul București și județul Ilfov, între județele Ilfov și Giurgiu și între județele Suceava și Bistrița-Năsăud;
- per ansamblu, zonele cu deficit e ocupare a forței de muncă sunt localizate în sudul țării, inclusiv în jurul capitalei, și în regiunea Moldovei.
6 România educată: Sibiu, cea mai mare rată a abandonului școlar
Rata abandonului școlar reprezintă diferența între numărul elevilor înscriși la începutul anului școlar și cel
aflat în evidență la sfârșitul aceluiași an școlar, exprimată ca raport procentual față de numărul elevilor înscriși la începutul anului.
Reprezintă un indicator care arată indirect incapacitatea sistemului educațional de a atrage și menține populația școlară.
Totodată abandonul școlar și părăsirea timpurie a școlii pot genera sau accentua sărăcia și excluziunea socială, starea de sănătate precară și, pe termen lung, formarea unor generații slab calificate, incapabile să
se integreze pe piața muncii.
- valoarea medie națională a indicatorului este de 2,8%;
- valorile maxime se înregistrează în județele Sibiu (5,5%), Mehedinți (3,9%), Caraș-Severin (3,8%), Satu Mare (3,8%) și Hunedoara (3,6%);
- valorile minime se înregistrează în municipiul București (1,8%) și în județele Dâmbovița (1,7%), Argeș
(1,8%), Bihor (1,9%), Prahova (1,9%), Vâlcea (1,9%), Suceava (2,0%) și Cluj (2,1%); - per total, zonele cu cele mai mari deficiențe sunt centrul țării și Banatul.
***
(Citiți și: ”Economia de Război și Factura de Pace: CRONICILE 84. Titlurile și autorii”)
***
Un răspuns
Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogalniceanu si Vasile Alecsandri sunt principalii vinovati, ori cel putzin vinovatii initiali, de situatia actuala a Moldovei. Au cedat prea usor anexionistilor sudisti. Sper ca macar primul dintre ei trei si’a dat sama ce facuse de fapt, atunci cand a plecat in exil. Ca atare, ceilalti doi nici macar nu mai merita studiati in shcoala.