vineri

19 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

1 iulie, 2019

Aportul județelor și regiunilor la PIB
Aportul județelor și regiunilor la PIB

Regiunea Bucuresti-Ilfov a contribuit anul trecut cu 26,6% din PIB-ul la nivel naţional, potrivit datelor publicate de CNSP în Proiecţia principalilor indicatori în profil teritorial. Potrivit statisticilor cu privire la aportul județelor și regiunilor la PIB, la mare distanţă în spate, au urmat regiunile Sud Muntenia (12,3%), Nord-Vest (11,8%) şi Centru (11,5%). Regiunile din partea de est a ţării şi-au îmbunătăţit performanţa relativă şi au reuşit să treacă pragul de zece procente (10,5% Sud-Est şi 10,2% pentru Nord-Est).

Sub acest prag s-au plasat, din motive diferite, regiunea Vest (9,6% din PIB, compusă din doar patru judeţe) şi Sud-Vest Oltenia (7,4%, cu doar cinci judeţe dar şi din cauza faptului că este un pol al sărăciei ).


Dacă facem abstracţie de concentrarea firească din zona Capitalei, împărţirea rezultatelor pe actualele regiuni de dezvoltare apare ca fiind relativ echilibrată, cu excepţia notabilă a regiunii Sud-Vest Oltenia.

În schimb, se observă diferenţe foarte mari în interiorul regiunilor, unde apare, de regulă, un judeţ puternic dezvoltat şi unul sau mai multe judeţe foarte sărace.

Astfel, Timişul concentrează peste 50% din rezultatul regiunii Vest, Constanţa şi Clujul trec de 40% în zona lor, Dolj, Prahova şi Iaşi trec pragul regional de 30%, doar Braşov fiind sub acest prag.

(Citiți și: ”Cum scoți un oraș din depresie – Cluj-Napoca, un caz școală. Lectură obligatorie pentru orice primar din țara primarilor”)

Datele care fac referire la aportul județelor și regiunilor la PIB mai arată că, prin contrast, nu mai puţin de 13 judeţe, adică un sfert din total, nu prind pragul de 10%, cele mai multe ( patru) fiind în Regiunea Sud-Muntenia.

Aportul județelor și regiunilor la PIB
Aportul județelor și regiunilor la PIB

Zece judeţe nu au reuşit anul trecut să atingă un PIB de 10 miliarde de lei.

Cel mai slab plasat a fost Mehedinţi (6.795 milioane lei), urmat de Covasna (6.832 milioane lei), Tulcea (7.519 milioane lei), Sălaj (8.201 milioane lei), trio-ul sudic Călăraşi (8.698 milioane lei) – Ialomiţa (8.760 milioane lei) – Giurgiu (8.771 milioane lei) şi, spre extremităţile nordice, Botoşani (9.264 milioane lei ) şi Bistriţa-Năsăud (9.802 milioane lei).

(Citiți și: ”Divergența internă crează dezechilibre severe în bugete. La fiecare leu colectat, trei județe primesc doi de la bugetul de stat”)

Harghita (10.006 milioane lei) a trecut la limită de acest prag, care ar trebui să se constituie într-un obiectiv obligatoriu pentru judeţele rămase în urmă ca nivel de dezvoltare.

Aportul județelor și regiunilor la PIB. Situaţia pe judeţele cele mai dezvoltate

Lăsând la o parte Capitala, care are un rezultat ( 226.238 milioane lei) cu mult peste cel al judeţelor, se poate observa o deplasare spre Vest a performanţelor în ultimii ani, valorile cele mai mari fiind consemnate de Timiş (45.670 milioane lei) şi Cluj (44.801 milioane lei), care a depăşit anul trecut Constanţa (42.188 milioane lei).

În fine, ar mai fi de remarcat prezenţa în top 10 al PIB pe judeţe a câte două reprezentante în cazul regiunilor Sud (judeţele Prahova şi Argeş) şi Centru ( Braşov şi Sibiu).

Asta în timp ce zonele cele mai sărace ale ţării apar cu câte un singur reprezentant, şi acela destul de slab plasat ( Iaşi, pe locul şase, iar Dolj, pe locul nouă) la nivel naţional.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

  1. E o statistica care devine din ce in ce mai irelevanta.
    Grosul forței de muncă din regiunile numite „sarace” – luati zona NE- nu mai mizeaza pe Romania, este in strainatate. Trimit bani acasa si construiesc masiv, mergeti si vedeti cum arata acum satele din Moldova, nu le mai recunosti. Si nu se schimba numai casele, ci si mentalitatile, vezi ultimul vot.
    Asa că mai lăsați cu PIB-ul. Are București-ul destul după ce aici se centralizeaza toti marii contribuabili din țară.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

2 răspunsuri

  1. E o statistica care devine din ce in ce mai irelevanta.
    Grosul forței de muncă din regiunile numite „sarace” – luati zona NE- nu mai mizeaza pe Romania, este in strainatate. Trimit bani acasa si construiesc masiv, mergeti si vedeti cum arata acum satele din Moldova, nu le mai recunosti. Si nu se schimba numai casele, ci si mentalitatile, vezi ultimul vot.
    Asa că mai lăsați cu PIB-ul. Are București-ul destul după ce aici se centralizeaza toti marii contribuabili din țară.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Scumpirea energiei electrice a fost amplificată de mecanismul formării prețurilor adoptat în UE („pay as clear”), care promovează alinierea prețurilor angro la cel mai mare cerut pe piață.

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: