La obiect

Cât de realistă este o mai mare implicare a NATO în Orientul Mijlociu – cifre la zi ale prezenței militare în regiune

A fost decizia lui Donald Trump să nu escaladeze militar conflictul cu Iran și să mute confruntarea cu Teheran în domeniul economic. ”Plasa de siguranță”… Mai mult

09.01.2020

La obiect

Catastrofalul mecanism de prevenție din Sănătatea românească: studiu de caz – cancerul la sân. Bulgaria stă de 100 de ori mai bine ca noi

Eurostat prezintă un infografic elocvent pentru abordarile din sistemul de sănătate și pentru modul de a gândi al românilor. Care, din acest punct de vedere,… Mai mult

09.01.2020

Analiză

Deficitul comercial la 11 luni a depășit 7% din PIB: Sectorul de mașini, pe minus de 3 luni

Deficitul comercial pe luna noiembrie 2019 a fost de 1.490,9 milioane euro, cu aproape cinci procente mai mic față de aceeaşi lună a anului trecut,… Mai mult

09.01.2020

Analiză

O problemă-cheie pentru dezvoltarea României: unde au ajuns decalajele în profil teritorial

Decalajele în materie de PIB/locuitor între regiunile României se vor reduce până în anul 2023 dar, în majoritatea cazurilor, pe baza amplificării declajelor între județele… Mai mult

08.01.2020

Cronicile

Aportul județelor și regiunilor la PIB: decalaje severe între cele ”2-3 Românii”

de Razvan Diaconu , 1.7.2019

Regiunea Bucuresti-Ilfov a contribuit anul trecut cu 26,6% din PIB-ul la nivel naţional, potrivit datelor publicate de CNSP în Proiecţia principalilor indicatori în profil teritorial.

La mare distanţă în spate, au urmat regiunile Sud Muntenia (12,3%), Nord-Vest (11,8%) şi Centru (11,5%). Regiunile din partea de est a ţării şi-au îmbunătăţit performanţa relativă şi au reuşit să treacă pragul de zece procente (10,5% Sud-Est şi 10,2% pentru Nord-Est).

Sub acest prag s-au plasat, din motive diferite, regiunea Vest (9,6% din PIB, compusă din doar patru judeţe) şi Sud-Vest Oltenia (7,4%, cu doar cinci judeţe dar şi din cauza faptului că este un pol al sărăciei ).

Dacă facem abstracţie de concentrarea firească din zona Capitalei, împărţirea rezultatelor pe actualele regiuni de dezvoltare apare ca fiind relativ echilibrată, cu excepţia notabilă a regiunii Sud-Vest Oltenia.

În schimb, se observă diferenţe foarte mari în interiorul regiunilor, unde apare, de regulă, un judeţ puternic dezvoltat şi unul sau mai multe judeţe foarte sărace.

Astfel, Timişul concentrează peste 50% din rezultatul regiunii Vest, Constanţa şi Clujul trec de 40% în zona lor, Dolj, Prahova şi Iaşi trec pragul regional de 30%, doar Braşov fiind sub acest prag.

(Citiți și: ”Cum scoți un oraș din depresie – Cluj-Napoca, un caz școală. Lectură obligatorie pentru orice primar din țara primarilor”)

Prin contrast, nu mai puţin de 13 judeţe, adică un sfert din total, nu prind pragul de 10%, cele mai multe ( patru) fiind în Regiunea Sud-Muntenia.

Zece judeţe nu au reuşit anul trecut să atingă un PIB de 10 miliarde de lei.

Cel mai slab plasat a fost Mehedinţi (6.795 milioane lei), urmat de Covasna (6.832 milioane lei), Tulcea (7.519 milioane lei), Sălaj (8.201 milioane lei), trio-ul sudic Călăraşi (8.698 milioane lei) – Ialomiţa (8.760 milioane lei) – Giurgiu (8.771 milioane lei) şi, spre extremităţile nordice, Botoşani (9.264 milioane lei ) şi Bistriţa-Năsăud (9.802 milioane lei).

(Citiți și: ”Divergența internă crează dezechilibre severe în bugete. La fiecare leu colectat, trei județe primesc doi de la bugetul de stat”)

Harghita (10.006 milioane lei) a trecut la limită de acest prag, care ar trebui să se constituie într-un obiectiv obligatoriu pentru judeţele rămase în urmă ca nivel de dezvoltare.

Situaţia pe judeţele cele mai dezvoltate

Lăsând la o parte Capitala, care are un rezultat ( 226.238 milioane lei) cu mult peste cel al judeţelor, se poate observa o deplasare spre Vest a performanţelor în ultimii ani, valorile cele mai mari fiind consemnate de Timiş (45.670 milioane lei) şi Cluj (44.801 milioane lei), care a depăşit anul trecut Constanţa (42.188 milioane lei).

În fine, ar mai fi de remarcat prezenţa în top 10 al PIB pe judeţe a câte două reprezentante în cazul regiunilor Sud (judeţele Prahova şi Argeş) şi Centru ( Braşov şi Sibiu).

Asta în timp ce zonele cele mai sărace ale ţării apar cu câte un singur reprezentant, şi acela destul de slab plasat ( Iaşi, pe locul şase, iar Dolj, pe locul nouă) la nivel naţional.

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 1.7.2019

Un raspuns

  1. Mircius
    7.7.2019, 7:07 am

    E o statistica care devine din ce in ce mai irelevanta.
    Grosul forței de muncă din regiunile numite “sarace” – luati zona NE- nu mai mizeaza pe Romania, este in strainatate. Trimit bani acasa si construiesc masiv, mergeti si vedeti cum arata acum satele din Moldova, nu le mai recunosti. Si nu se schimba numai casele, ci si mentalitatile, vezi ultimul vot.
    Asa că mai lăsați cu PIB-ul. Are București-ul destul după ce aici se centralizeaza toti marii contribuabili din țară.

Lăsați un comentariu


Stiri

Ludovic Orban: Gazoductul BRUA se va interconecta cu TurkStream prin Bulgaria

Adrian N Ionescu

Gazoductul BRUA, prin care UE își propune să diversifice aprovizionarea Europei cu surse din afara Rusiei, se va putea aproviziona prin Bulgaria cu gaze rusești… Mai mult

Stiri

Productivitatea pe salariat după tipurile de întreprinderi – comerțul înaintea industriei

Marin Pana

Potrivit datelor  INS pentru referitoare la activitatea întreprinderilor din industrie, construcţii, comerţ şi servicii de piaţă (date provizorii), cea mai mare productivitate pe salariat în… Mai mult

Stiri

Creștere a natalității la Cluj-Napoca, fără politici demografice speciale. Doar politici de creștere a calității vieții și locuirii

Vladimir Ionescu

În Cluj-Napoca s-au născut cu 25% mai mulți copii în 2019 față de 2008. Tinerii încep din ce în ce mai mult să pună accentul… Mai mult

Stiri

Șeful Poliției Câmpia Turzii iese la pensie la 51 de ani: a fost prins băut la volan

Vladimir Ionescu

Șeful Poliției Câmpia Turzii, Dorel Florian Fodorean, s-a pensionat la 51 de ani, după ce a refuzat, recent, să sufle în etilotest „din motive medicale”,… Mai mult

Digital

Premierul Orban despre digitalizarea ANAF: Ducem problema evaziunii în CSAT, procedurile de licitație vor fi rapide

Adrian N Ionescu

În cazul în care Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) va considera că evaziunea fiscală este o ameninţare la adresa siguranţei naţionale, Guvernul va… Mai mult

Europa

Libia – Summit la Berlin: Eforturi de a readuce taberele ostile la negocieri și de a debloca producția de țiței în estul țării

Adrian N Ionescu

Reprezentanții marilor puteri, ai Turciei, țărilor arabe, ai ONU și ai Africii încă încearcă, duminică seara, să convingă cele două tabere ostile din Libia să… Mai mult

Stiri

Ministrul Mediului promite cea mai amplă campanie de împădurire din istoria României. La primăvară

Vladimir Ionescu

În primăvara acestui an, va demara o campanie de împădurire a terenurilor degradate în vederea protejării solului, a refacerii echilibrului hidrologic şi a îmbunătăţirii condiţiilor… Mai mult