duminică

3 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

23 mai, 2022

Comisia Europeană a prezentat luni, la Bruxelles, Pachetul de primăvară al Semestrului European 2022, formulând la adresa României 3 recomandări.

Acestea sunt:

  • Urmați politicile fiscale în conformitate cu Recomandarea Consiliului din 18 iunie 2021, având ca scop încheierea situației de deficit public excesiv în România.
  • Continuați cu punerea în aplicare a PNRR, în conformitate cu etapele și obiectivele incluse în Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021. Finalizați rapid negocierile cu Comisia pe documentele de programare a politicii de coeziune din exercițiul 2021-2027, în vederea implementării..
  • Reduceți dependența generală de combustibilii fosili. Facilitați extinderea în continuare a producției de energie durabilă prin accelerarea dezvoltării surselor regenerabile, modernizați rețelele de transport a energiei și creșteți interconectarea cu statele membre învecinate. Creșteți ritmul și ambiția renovărilor pentru a crește eficiența energetică a fondului de clădiri.

Noi priorități la orizont

Dincolo de provocările pe care speră să le rezolve cu ajutorul PNRR, Comisia Europeană afirmă că România se confruntă cu provocări suplimentare care nu sunt suficient cuprinse în planul său de redresare.


Între acestea sunt enumerate:

  • Creșterea capacității de inovare și a competitivității
  • Îmbunătățirea accesului la servicii sociale, inclusiv politici active pentru piața muncii și politici de educație pentru grupurile defavorizate
  • Întărirea capacităților administrative locale în principal prin generarea de resurse. Exemplul oferit: finalizarea cadastrului, care ar lărgi baza impozitului pe proprietate și ar genera o creștere a veniturilor proprii ale autorităților locale.

Probleme care persistă, amânate de la un an la altul

Potrivit Raportului de țară:

  • Sectorul de afaceri din România are slăbiciuni structurale de lungă durată. Infrastructura de transport insuficient dezvoltată și învechită face dificil transportul mărfurilor în interiorul și în afara țării și adâncește disparitățile teritoriale.
  • Birocrația excesivă, cuplată cu o administrație publică uneori ineficientă și un cadru legislativ imprevizibil sunt dăunătoare mediului de afaceri și limitează oportunitățile de investiții, în special pentru companiile autohtone.
  • Există un spațiu semnificativ pentru utilizarea corectă a principiilor de guvernanță corporativă în întreprinderile de stat din sectoare cheie, cum ar fi energia, transportul și utilitățile publice locale, deoarece numirile discreționare în consiliu le limitează eficiența și eficacitatea.
  • Serviciile sociale și de sănătate rămân insuficiente, inclusiv accesul la îngrijire pe termen lung. Disparitățile în accesul la asistență medicală persistă, cu 11% a populaţiei neasigurată şi cu o distribuție neuniformă a forței de muncă din domeniul sanitar în întreaga țară. Acesul la îngrijire la domiciliu este între cele mai scăzute din UE.
  • Eliminarea treptată a producției de energie pe bază de cărbune necesită o creștere majoră a capacității de producere a energiei regenerabile. Asigurarea unei tranziții juste la surse de energie verzi ar trebui să rămână o prioritate pentru regiunile și comunitățile afectate. De asemenea, orice obstacole în calea investițiilor în energie solară și eoliană investițiile ar trebui eliminate.

O poză a economiei românești și anticipările Comisiei

Raportul de țară care însoțește recomandările pentru România prezintă o imagine a economiei și a vulnerabilităților macroeconomice. Potrivit analizei Comisiei Europene:

  • Economia României își revenea destul de rapid înainte de pandemie, dar nu într-un mod complet durabil. În 2019, PIB pe cap de locuitor a fost de 70% din media UE, în creștere de la 56,5% în 2015. În aceeași perioadă, rata reală de creștere a fost mai mult decât dublă mediei UE. Cu toate acestea, creșterea a fost generată de cerere și stimulată de politica fiscală, situație care a condus la creșterea deficitului de cont curent și la dezechilibre macroeconomice.
  • Disparitățile regionale rămân ridicate, determinate de productivitatea muncii, investiții și decalajele de ocupare a forței de muncă dintre Capitală și restul regiunilor. În 2018, productivitatea a fost sub media UE (la 69%) și a variat foarte mult între regiuni, de la 133% față de media UE în regiunea capitală București-Ilfov, la 39% față de media UE în Nord-Est, regiunea cel mai puțin dezvoltată a țării. Regiunile mai puțin dezvoltate nu dețin lucruri esențiale, cum ar fi infrastructură de transport, lucrători înalt calificați și au niveluri scăzute de ocupare a forței de muncă în sectoarele de înaltă tehnologie și de cheltuieli pentru cercetare – dezvoltare.
  • Activitatea economică din 2021 a recuperat pierderile generate de criza COVID-19. PIB-ul real a crescut cu 5,9% din cauza consumului privat puternic și a investițiilor. În ciuda cererii slabe de bunuri și servicii românești pentru export și întreruperilor din lanțurile de aprovizionare, exporturile au continuat să crească, deși nu la fel de repede ca importurile, iar deficitul de cont curent a continuat să se extindă. Lockdownul și creșterea inflației, în special creșterea prețurilor la energie, au afectat consumul privat în a doua jumătate a anului 2021.
  • Perspectivele economice sunt modeste. Datorită încetinirii înregistrate la sfârșitul anului 2021, agravată de invazia Ucrainei de către Rusia, PIB-ul real se estimează că va crește cu peste 2% în 2022 și 2023, susținută în principal de investiții din fonduri UE, inclusiv PNRR. Exporturile și importurile urmează să crească într-un ritm mai scăzut din cauza blocajelor și penuriei pe partea de ofertă, deficitul de cont curent fiind rămânând în mare parte neschimbat.
  • Prețurile sunt de așteptat să crească, mai semnificativ decât înainte. Rata inflației a atins 4,1% în 2021 și urmează să crească mai mult în 2022, din cauza prețurilor ridicate la energie care vor afecta alte bunuri și servicii. O estimată creștere a salariilor ar putea ialimenta inflația. Guvernul a adoptat măsuri de urgență pentru reducerea facturilor la energie prin plafonarea prețurilor și rambursarea către furnizori a diferenței față de prețurile pieței. Cum rambursările durează mult, furnizorii mai mici se pot confrunta cu lipsă de lichiditate.
Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

***


Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: