marți

28 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

26 octombrie, 2021

Curtea Supremă de Justiţie din Croaţia i-a condamnat definitv la închisoare cu executare pe directorul general al grupului energetic ungar MOL, Zsolt Hernadi (foto), şi pe fostul premier croat Ivo Sanader. Ungaria refuză însă de mai mulți ani extrădarea directorului general al grupului maghiar.

În luna decembrie 2019, Zsolt Hernadi a fost găsit vinovat pentru că l-a mituit pe Ivo Sanader pentru a permite companiei ungare MOL să devină principalul factor de decizie la compania petrolieră croată INA, la care MOL este cel mai mare acţionar dar nu deţine pachetul majoritar de acţiuni. Zsolt Hernadi şi Ivo Sanader au primit pedepse de doi, respectiv şase ani de închisoare. Acea decizie nu era definitivă astfel că a putut fi contestată.

Luni însă, scrie AFP, preluată de Agerpres, Curtea Supremă de Justiţie din Croaţia a respins apelurile formulate de Biroul croat de combatere a corupţiei şi a criminalităţii organizate, de pe lângă Parchetul General (USKOK), precum şi de cei doi inculpaţi şi a confirmat pedepsa de şase ani de închisoare pronunţată împotriva fostului premier Ivo Sanader pentru că a luat mită de la directorul MOL, Zsolt Hernadi, care la rândul său a fost condamnat la doi ani de închisoare.


Acest dosar, care afectează relaţiile dintre cele două state vecine membre ale UE, are la bază un acord care a permis grupului MOL să preia controlul companiei croate de petrol şi gaze INA, în anul 2009.

În anul 2003, Croaţia a vândut 25% din acţiunile INA către MOL, iar ulterior a permis firmei ungare să-şi majoreze participaţia până la aproape 50% şi, de asemenea, să preia controlul managerial la firma croată. În 2013, au apărut tensiuni între MOL şi Guvernul croat, care deţine 44,8% din acţiunile INA, în condiţiile în care autorităţile de la Zagreb acuzau firma ungară că nu a investit suficient în INA, iar MOL susţinea că Zagreb-ul nu a respectat promisiunea de a vinde operaţiunile INA cu pierderi din domeniul gazelor.

În justificarea deciziei sale, Curtea a precizat că fostul premier Ivo Sanader a convenit cu Zsolt Hernadi ca MOL să preia controlul la INA în schimbul unei mite de 10 milioane de euro. Plata a fost aranjată prin intermediul încheierii unor contracte fictive de consultanţă şi servicii cu o altă companie, care a primit cinci milioane de euro în 2009 şi urma să îi plătească la rândul său lui Ivo Sanader după o anumită perioadă în timp ce plata restului de cinci milioane de euro nu a mai fost făcută, susţine Curtea Supremă din Croaţia.

Potrivit AFP, autorităţile de la Zagreb solicită de mai mulţi ani arestarea lui Zsolt Hernadi însă Ungaria refuză să îl extrădeze.


Atât grupul MOL cât şi Zsolt Hernadi au dezminţit acuzaţiile, insistând că firma nu a mituit niciodată un politician. Hernadi a fost achitat anterior de aceste acuzaţii de către instanţa din Ungaria. 

Doi foști politicieni UDMR condamnați în România, imposibil de extrădat din Ungaria

În decembrie 2018, Olosz Gergely, fost preşedinte al ANRE şi fost senator UDMR, a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la trei ani de închisoare cu executare într-un dosar de trafic de influenţă. Instanţa a mai dispus confiscarea de la Olosz Gergely a sumelor de 384.000 de euro şi 400.000 lei şi menţinerea sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile ale acestuia până la recuperarea prejudiciului.

Olosz Gergely a fost dat în urmărire internaţională, printr-un mandat european de arestare, fiind depistat şi arestat în luna martie 2019 în Ungaria.

Tribunalul din Budapesta a suspendat în decembrie 2019 procedura de preluare a executării pedepsei cu închisoarea a lui Olosz Gergely. Suspendarea ar fi fost propusă de Procuratura Generală din Budapesta, pe motiv că în România sunt în prezent două proceduri deschise de Gergely Olosz, prin care acesta a solicitat casarea sentinţelor de condamnare definitivă.

Ca urmare a deciziei luate de organele din Budapesta, supravegherea judiciară penală temporară a fostului parlamentar UDMR s-a întrerupt, el fiind în libertate.

Fostul deputat UDMR Marko Attila-Gabor a fost trimis în judecată de DNA pentru abuz în serviciu în dosarul ANRP, însă el a fost achitat definitiv de Instanţa supremă în octombrie 2019, după ce instanţa de fond – Curtea de Apel Bucureşti – îi aplicase o condamnare de cinci ani închisoare cu executare.

Marko Attila a fugit din România în 2015, fiind dat atunci în urmărire internaţională. În anul 2018, presa a publicat fotografii făcute la Budapesta, în care fostul deputat UDMR apare alături de politicieni maghiari şi români.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Fostul deputat UDMR a mai fost trimis în judecată de DNA în iulie 2016 într-un alt dosar, care se referă la restituiri ilegale la la ANRP, însă dosarul a fost întors de judecători la procurori, iar cauza de află în lucru la DNA.

De asemenea, el mai mai fost trimis în judecată în anul 2015 de DNA într-un alt dosar ANRP, care se află în prezent pe rolul Curţii de Apel Bucureşti.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: