fbpx

La obiect

Inflația anuală a urcat la 3,75% – influențe negative conjuncturale pe toată linia

Inflația anuală a urcat la 3,75% conform datelor publicate de INS, după ce prețurile s-au majorat în luna aprilie 2021 cu 0,53% iar efectul de… Mai mult

11.06.2021

La obiect

Falanga noastră din Bruxelles. Incredibil de slaba reprezentare a României în instituțiile UE

„Nu există niciun cetățean român care să ocupe o funcție de conducere în calitate de director general, în timp ce prezența cetățenilor români în alte… Mai mult

09.06.2021

Analiză

Joe Biden vine în Europa – lunga listă a defectelor de reparat în relația transatlantică

Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, începe miercuri, în Europa, primul său turneu în străinătate – o săptămână plină, cu vizite în Marea Britanie,… Mai mult

09.06.2021

La obiect

Deficitul comercial trece de 7 Miliarde de euro (3% din PIB) după doar 4 luni din an. Peste un miliard deficit vine numai din alimente

Deficitul comercial pe aprilie 2021 s-a redus la 1,73 miliarde euro, potrivit datelor comunicate de INS. Semnificativ sub valoarea record din luna precedentă (2,25 miliarde… Mai mult

09.06.2021

Din culisele deficitului de 2,88: Problemele, improvizațiile și abrogarea juridică a răspunderii

de Alexandra Pele , 28.1.2019

Deficitul bugetului general consolidat s-a încadrat în 2018 în limita de 3% din PIB, însă deficitul la care se uită Comisia Europeană, calculat pe metodologia ESA, ar putea depăși acest prag, având în vedere că metodologia europeană nu ia în calcul o serie de ”artificii bugetare” ce pot fi realizate pe metodologia cash.

Metodologia ESA ignoră, spre exemplu, așa-numitele venituri one-off, excepții care s-au produs într-un an, dar care nu pot fi replicate în anii ce urmează.

Similar, pe partea de cheltuieli, arieratele, datoriile neachitate, nu figurează în calculul deficitului cash, dar apar în calcului deficitului ESA.

Comisia Europeană ia în considerare, atunci când decide declanșarea mecanismului de deficit excesiv împotriva unui stat membru, calculele conform metodologiei ESA. Or acestea vor veni abia peste 2-3 luni. 

Oricum, pentru situația că datele sunt incorecte, guvernul – prin premierul Dăncilă și ministrul de Finanțe Teodorovici, și-au luat măsuri de precauție: 

Prin Ordonanta 114 din decembrie, au abrogat și articolele din Legea răspunderii fiscal-bugetare care pedepsesc folosirea de date false. 

(Citiți și: ”Au suspendat și Legea Responsabilității Fiscal Bugetare”)

Problemele și improvizațiile de la Venituri

1, Cât din fondurile europene contabilizate în ultimele 2 săptămâni din 2018 vor fi socotite eligibile? și cât din ele vor fi trecute și în ESA? 

Poate cea mai mare surpriză din execuția aferentă lunii decembrie sunt cele aproape 4 miliarde de lei încasate sub formă de ”alte sume primite de la UE pentru programele operaționale finanțate în cadrul obiectivului convergenței”. În noiembrie, la acest capitol figurau venituri de doar 7,7 milioane de lei.

Aceste sume sunt aferente unor proiecte finanțate din fonduri publice, dar pentru care s-a cerut ulterior decontarea din fonduri europene.

Guvernul a trimis spre aprobare Comisiei Europene, în luna decembrie 2018, proiecte în valoare de aproximativ 629 milioane euro, iar din această sumă, 571 milioane de euro reprezintă cheltuieli pentru proiecte care au ajuns la Bruxelles în ultimele două săptămâni ale anului 2018, a explicat recent comisarului pentru Dezvoltare Regională, Corina Creţu.

Cele patru miliarde venituri suplimentare din fonduri europene au apărut în buget la cea de-a doua rectificare bugetară din 2018, însă o mare parte a acestora nu vor fi luate în considerare pe metodologia ESA, după cum se arăta atunci în analiza Consiliului Fiscal.

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Puneți-vă centurile: Despre datele false de la Finanțe”)

”De precizat că înregistrarea acestor venituri în execuția ESA 2010 va fi făcută în funcție de anul în care proiectul pentru care se solicită finanțarea din fonduri UE a fost realizat – o estimare preliminară indică faptul că doar 1,4 mld. lei s-ar reflecta ca venituri la nivelul anului 2018 în execuția bugetară ESA 2010”, a precizat instituția.

2, Miliardele stoarse din companiile de stat s-au pus pe cash, dar NU se pun pe ESA

Veniturile nefiscale din 2018 au fost cu 24%, respectiv 5,2 miliarde de lei mai mari decât cele din 2017, principalul factor care a determinat această evoluție fiind dividendele suplimentare cerute companiilor de stat.

Rundele suplimentare de dividende, respectiv cele în plus față de dividendele aferente profitului companiilor în cauză, nu vor fi luate în considerare în calculul deficitului pe metodologie ESA.

3, Mutarea TVA de rambursat din 2018 în 2019: ceea ce înseamnă că în 2019 Bugetul pleacă de la minus 

Veniturile din TVA s-au ridicat la 59,6 miliarde de lei, în creștere cu 11,3% față de 2017, în contextul în care în ultimele două luni ale anului au înregistrat avansuri de circa șase miliarde de lei, peste media lunilor anterioare.

Veniturile din TVA reprezintă încasările nete ale statului, după rambursări.

Rezultatele din noiembrie și decembrie pot indica o scădere a rambursărilor de TVA, având în vedere că rapoartele Ministerului Finanțelor Publice din primele nouă luni ale anului indică o nerealizare cronică la acest capitol bugetar.

Ca un făcut, în ultimele luni a dispărut de pe siteul ministerului de finanțe situația rambursărilor la TVA!

Problemele și improvizațiile de la Cheltuieli

Factura socială a crescut drastic în 2018, dar cheltuielile de asistență socială din decembrie au fost de 7,3 miliarde de lei, cu 14,1% mai mici decât cele din 2017

Cheltuielile mai mici pot indica o amânare a anumitor plăți pentru prima parte a lui 2019.

Deși această amânare a ”salvat” deficitul pe 2018, măsura nu va ajuta în cazul deficitului ESA, aceasta fiind calculat ianuarie la ianuarie.

În consecință, un alt impact negativ ar putea veni la capitolul impozit pe venit, în ianuarie 2019 acesta fiind de 10%, față de 16% în ianuarie 2018.

Tot pe deficitul ESA se vor vedea și eventuale arierate, datorii pe care statul nu le-a plătit, nefigurând la calcului deficitul pe cash, dar fiind incluse în metodologia europeană.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 28.1.2019

Un raspuns

  1. Sergiu Simion
    1.2.2019, 3:46 pm

    ” Oricum, pentru situația că datele sunt incorecte(s.n.), guvernul – prin premierul Dăncilă și ministrul de Finanțe Teodorovici, și-au luat măsuri de precauție:

    Prin Ordonanta 114 din decembrie, au abrogat și articolele din Legea răspunderii fiscal-bugetare care pedepsesc folosirea de date false (s.n.).

    (Citiți și: ”Au suspendat și Legea Responsabilității Fiscal Bugetare”)”

    Q.E.T.D.

    P.S. Este o problema de siguranta nationala ( in comunism asta se chema sabotaj si insemna condamnarea la munca silnica pe viata , dar acum suntem in democratie ) , dar nici statul , nici clasa politica , nici societatea civila , nu reactioneaza pentru ca dupa o veche regula intotdeauna ” turcu` plateste” ( respectiv contribuabilul anonim ) oalele sparte de altii.

Lăsați un comentariu


Europa

G20: Italia vrea impunerea unor condiții de muncă mai bune pentru terții care lucrează cu multinaționalele

Adrian N Ionescu

Italia va solicita țărilor din Grupul G20 să ceară ca marile mutinaționale să îşi asume responsabilitatea pentru condiţii de muncă oferite de furnizorii lor, ca… Mai mult

Stiri

Cel mai mare consumator de energie și-a redus consumul cu 3,9% – INS

Consumul brut de energie din industrie – cea mai energo-intensivă, industria metalurgică, a fost anul trecut de 55.643,5 TJ (terajoule – un milion de jouli),… Mai mult

Stiri

Video / 7 lucruri despre CRONICI spuse de 7 cititori de top în 3 minute

Redacţia

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini… Mai mult

Stiri

Ajutoare de urgență pentru gospodăriile inundate – procedură simplificată

Vladimir Ionescu

Premierul Florin Cîţu a anunțat duminică, la o videoconferinţă cu prefecţii, că se lucrează la o procedură simplificată de acordare a ajutoarelor de urgență destinate… Mai mult

Stiri

Ilie Bolojan: Instituțiile publice, gândite ca o bază de angajări – am dat afară 60 din 80 și fac exact aceleași lucruri cu 20 de oameni

Vladimir Ionescu

Instituţiile publice au fost gândite “să fie o bază de angajări”, astfel încât au ajuns să fie supraîncărcate cu personal și cu salarii foarte mari,… Mai mult

Stiri

Atenție la ”V”: Economia – și România odată cu ea – își revine la valoarea din 2019, dar la o cu totul altă calitate. Au apărut CRONICILE 90 – titlurile și autorii

Redacţia

Nr. 90 al revistei (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare: Din cele 192 de pagini, 18 sunt alocate unei serii de analize care focalizează pe… Mai mult

Europa

Peste 300 de cazuri înregistrate la Parchetul European, în primele 2 săptămâni de funcționare

Iulian Soare

Parchetul European a înregistrat peste de 300 de cazuri în primele două săptămâni de funcționare, a declarat procurorul șef al instituției, Laura Codruța Kovesi, într-un… Mai mult