La obiect

Inflaţia, afectată de preţurile producţiei industriale. Industria energetică la 12,6%

Discret dar persistent, s-a dezvoltat un fenomen care alimentează reaprinderea inflaţiei. Producţia industrială care a contribuit cu 23,7% la formarea PIB şi cu 1% din… Mai mult

07.04.2019

Europa

NATO la 70 de ani / 12 experți, o singură opinie: Cea mai mare provocare la adresa Alianței vine din Statele Unite

NATO împlinește joi, 4 aprilie, 70 de ani de existență, ocazie potrivită de sărbătoare și de introspecție. La intrarea în a opta sa decadă de… Mai mult

04.04.2019

Analiză

Aurul României – despre ce valoare (valori) vorbim

Senatul a aprobat zilele trecute repatrierea rezervei de aur a României – la capătul unei problematizări mediatice bazate aproape exclusiv pe inflamarea sentimentului național. Dincolo… Mai mult

04.04.2019

Evenimentul

Ziua în care marii aliați ai României au pus o presiune fără precedent pe guvernul Dragnea – Tăriceanu, pentru salvarea legilor justiției

Mobilizare fără precedent a instituțiilor europene și a mai multor state-partenere ale României care au avertizat miercuri guvernul să nu modifice prin OUG legile justiției.… Mai mult

03.04.2019

Cronicile

Din culisele deficitului de 2,88: Problemele, improvizațiile și abrogarea juridică a răspunderii

de Alexandra Pele , 28.1.2019

Deficitul bugetului general consolidat s-a încadrat în 2018 în limita de 3% din PIB, însă deficitul la care se uită Comisia Europeană, calculat pe metodologia ESA, ar putea depăși acest prag, având în vedere că metodologia europeană nu ia în calcul o serie de ”artificii bugetare” ce pot fi realizate pe metodologia cash.

Metodologia ESA ignoră, spre exemplu, așa-numitele venituri one-off, excepții care s-au produs într-un an, dar care nu pot fi replicate în anii ce urmează.

Similar, pe partea de cheltuieli, arieratele, datoriile neachitate, nu figurează în calculul deficitului cash, dar apar în calcului deficitului ESA.

Comisia Europeană ia în considerare, atunci când decide declanșarea mecanismului de deficit excesiv împotriva unui stat membru, calculele conform metodologiei ESA. Or acestea vor veni abia peste 2-3 luni. 

Oricum, pentru situația că datele sunt incorecte, guvernul – prin premierul Dăncilă și ministrul de Finanțe Teodorovici, și-au luat măsuri de precauție: 

Prin Ordonanta 114 din decembrie, au abrogat și articolele din Legea răspunderii fiscal-bugetare care pedepsesc folosirea de date false. 

(Citiți și: ”Au suspendat și Legea Responsabilității Fiscal Bugetare”)

Problemele și improvizațiile de la Venituri

1, Cât din fondurile europene contabilizate în ultimele 2 săptămâni din 2018 vor fi socotite eligibile? și cât din ele vor fi trecute și în ESA? 

Poate cea mai mare surpriză din execuția aferentă lunii decembrie sunt cele aproape 4 miliarde de lei încasate sub formă de ”alte sume primite de la UE pentru programele operaționale finanțate în cadrul obiectivului convergenței”. În noiembrie, la acest capitol figurau venituri de doar 7,7 milioane de lei.

Aceste sume sunt aferente unor proiecte finanțate din fonduri publice, dar pentru care s-a cerut ulterior decontarea din fonduri europene.

Guvernul a trimis spre aprobare Comisiei Europene, în luna decembrie 2018, proiecte în valoare de aproximativ 629 milioane euro, iar din această sumă, 571 milioane de euro reprezintă cheltuieli pentru proiecte care au ajuns la Bruxelles în ultimele două săptămâni ale anului 2018, a explicat recent comisarului pentru Dezvoltare Regională, Corina Creţu.

Cele patru miliarde venituri suplimentare din fonduri europene au apărut în buget la cea de-a doua rectificare bugetară din 2018, însă o mare parte a acestora nu vor fi luate în considerare pe metodologia ESA, după cum se arăta atunci în analiza Consiliului Fiscal.

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Puneți-vă centurile: Despre datele false de la Finanțe”)

”De precizat că înregistrarea acestor venituri în execuția ESA 2010 va fi făcută în funcție de anul în care proiectul pentru care se solicită finanțarea din fonduri UE a fost realizat – o estimare preliminară indică faptul că doar 1,4 mld. lei s-ar reflecta ca venituri la nivelul anului 2018 în execuția bugetară ESA 2010”, a precizat instituția.

2, Miliardele stoarse din companiile de stat s-au pus pe cash, dar NU se pun pe ESA

Veniturile nefiscale din 2018 au fost cu 24%, respectiv 5,2 miliarde de lei mai mari decât cele din 2017, principalul factor care a determinat această evoluție fiind dividendele suplimentare cerute companiilor de stat.

Rundele suplimentare de dividende, respectiv cele în plus față de dividendele aferente profitului companiilor în cauză, nu vor fi luate în considerare în calculul deficitului pe metodologie ESA.

3, Mutarea TVA de rambursat din 2018 în 2019: ceea ce înseamnă că în 2019 Bugetul pleacă de la minus 

Veniturile din TVA s-au ridicat la 59,6 miliarde de lei, în creștere cu 11,3% față de 2017, în contextul în care în ultimele două luni ale anului au înregistrat avansuri de circa șase miliarde de lei, peste media lunilor anterioare.

Veniturile din TVA reprezintă încasările nete ale statului, după rambursări.

Rezultatele din noiembrie și decembrie pot indica o scădere a rambursărilor de TVA, având în vedere că rapoartele Ministerului Finanțelor Publice din primele nouă luni ale anului indică o nerealizare cronică la acest capitol bugetar.

Ca un făcut, în ultimele luni a dispărut de pe siteul ministerului de finanțe situația rambursărilor la TVA!

Problemele și improvizațiile de la Cheltuieli

Factura socială a crescut drastic în 2018, dar cheltuielile de asistență socială din decembrie au fost de 7,3 miliarde de lei, cu 14,1% mai mici decât cele din 2017

Cheltuielile mai mici pot indica o amânare a anumitor plăți pentru prima parte a lui 2019.

Deși această amânare a ”salvat” deficitul pe 2018, măsura nu va ajuta în cazul deficitului ESA, aceasta fiind calculat ianuarie la ianuarie.

În consecință, un alt impact negativ ar putea veni la capitolul impozit pe venit, în ianuarie 2019 acesta fiind de 10%, față de 16% în ianuarie 2018.

Tot pe deficitul ESA se vor vedea și eventuale arierate, datorii pe care statul nu le-a plătit, nefigurând la calcului deficitul pe cash, dar fiind incluse în metodologia europeană.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 28.1.2019

Un raspuns

  1. Sergiu Simion
    1.2.2019, 3:46 pm

    ” Oricum, pentru situația că datele sunt incorecte(s.n.), guvernul – prin premierul Dăncilă și ministrul de Finanțe Teodorovici, și-au luat măsuri de precauție:

    Prin Ordonanta 114 din decembrie, au abrogat și articolele din Legea răspunderii fiscal-bugetare care pedepsesc folosirea de date false (s.n.).

    (Citiți și: ”Au suspendat și Legea Responsabilității Fiscal Bugetare”)”

    Q.E.T.D.

    P.S. Este o problema de siguranta nationala ( in comunism asta se chema sabotaj si insemna condamnarea la munca silnica pe viata , dar acum suntem in democratie ) , dar nici statul , nici clasa politica , nici societatea civila , nu reactioneaza pentru ca dupa o veche regula intotdeauna ” turcu` plateste” ( respectiv contribuabilul anonim ) oalele sparte de altii.

Lăsați un comentariu


Stiri

Forumul Judecătorilor critică intervenția Agentului României la CEDO în chestiunea completurilor specializate – memoriu trimis CCR

Vladimir Ionescu

Asociația Forumul Judecătorilor din România a transmis CCR o intervenție Amicus curiae în care explică de ce trebuie respinsă sesizarea lui Florin Iordache referitoare la… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis a semnat eliberarea din funcție a procurorului general. Augustin Lazăr iese la pensie

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a semnat vineri decretul privind eliberarea din funcția de procuror a lui Augustin Lazăr, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta… Mai mult

Stiri

CFR anunță semnarea unuia dintre contractele legăturii rapide București – Aeroport Otopeni

Vladimir Ionescu

CFR a anunțat vineri că a semnat contractul pentru dublarea a 8 km de cale ferată între stațiile Mogoșoaia și Balotești, etapă importantă în asigurarea… Mai mult

Stiri

CCR a stabilit data deciziei privind completurile de 3 pentru aceeași zi în care se judecă și procesul lui Liviu Dragnea la ÎCCJ: 20 mai

Vladimir Ionescu

CCR a amânat vineri, pentru a doua oară, hotărârea referitoare la lipsa completurilor specializate de la Înalta Curet de Casație și Justiție. Noul termen fixat… Mai mult

Stiri

Nicio dovadă a complicității Trump – Rusia, însă președintele a încercat să blocheze ancheta – raportul Mueller, dat publicității în variantă cenzurată

Victor Bratu

Raportul procurorului special american Robert Mueller – de 448 de pagini – cu privire la amestecul rus în campania prezidenţială americană din 2016 a fost… Mai mult

Stiri

România plătește partidelor politice una dintre cele mai mari subvenții din UE – raport Expert Forum

Razvan Diaconu

Într-un raport publicat vineri, EFOR arată cum plătim una din cele mai mari subvenţii din UE partidelor politice – 37 milioane EUR în 2018 –… Mai mult

Stiri

Kelemen Hunor: Dacă se face restructurarea guvernului, lăsăm coaliția să arate că are majoritatea

Razvan Diaconu

Argumentul că facem restructurarea Guvernului doar ca să ocolim președintele nu stă în picioare, declară la RFI liderul UDMR, Kelemen Hunor. El crede că nu… Mai mult