RELAŢII DE PRODUCŢIE
concept al teoriei marxiste care, în sens generic, desemnează legăturile ce se stabilesc între oameni în procesul de producere a bunurilor economice. În structura r. de p. se includ: relaţiile
concept al teoriei marxiste care, în sens generic, desemnează legăturile ce se stabilesc între oameni în procesul de producere a bunurilor economice. În structura r. de p. se includ: relaţiile
ansamblul raporturilor, structurilor şi tranzacţiilor economice dintre agenţi economici aparţinând unor state diferite, incluzând comerţul internaţional, cooperarea în producţie şi tehnico-ştiinţifică, relaţiile financiar-valutare şi de credit ş.a., ca şi relaţiile
ansamblul de raporturi monetare care se manifestă între ţările lumii pe baza principiilor dreptului internaţional şi folosind structuri internaţionale monetare adecvate. R.m.i. ţin seama de exigenţele sistemului monetar internaţional.
(v. SALARIZARE) RENTABILITATE, (1) capacitatea unei firme de a obţine profit, ca diferenţă pozitivă între încasările obţinute din activitatea proprie (cifra de afaceri) şi cheltuielile ocazionate de fabricaţie,
în sens larg, venit relativ stabil realizat de posesorul unui bun imobiliar (teren, clădiri, construcţii, resurse de apă ş.a.) sau mobiliar (hârtii de valoare). În sens
formă a rentei încasată de întreprinzătorii care dispun şi folosesc factori de producţie cu însuşiri excepţionale, rari şi nesubstituibili, de la utilizarea cărora sunt excluşi ceilalţi agenţi economici. R. de m. este
rentă ce se poate obţine în acele situaţii şi împrejurări care provoacă un deficit de ofertă: monopolul natural (v.) sau artificial întreţinut, insuficienţa unor resurse nesubstituibile în raport
formă a concuren- ţei dintre producători, când oferta este în exces faţă de cerere, bazată pe reducerea directă sau indirectă a preţurilor, cu scopul de a elimina sau de a reduce ponderea
schimbări în modul de utilizare a resurselor economice, comparativ cu alocarea lor iniţială. R.r. este determinată fie de apariţia unor noi priorităţi în utilizarea resurselor, fie de găsirea
cea mai veche, mai completă şi mai complexă metodă de observare statistică, care se efectuează periodic asupra unei colectivităţi mari de pe un anumit teritoriu. R. permite înregistrarea directă la un moment
fază a ciclului afacerilor concretizată în încetiniri neintenţionate ale ritmului creşterii economice. Cererea agregată se contractă în principal pe seama investiţiilor şi a bunurilor de folosinţă îndelungată. Ea se corelează cu
(1) formă de perfecţionare profesională menită să asigure împrospătarea şi îmbogăţirea cunoştinţelor profesionale dobândite anterior, aprofundarea lor într-un anumit domeniu, în contextul unor progrese evidente ale cunoaşterii şi practicii economico-sociale.
(v. RECICLARE) Reciclarea resurselor materiale şi energetice (v. RECICLARE) RECLAMĂ, activitate comunicaţională constând în difuzarea de informaţii privind bunurile economice marfare pentru a atrage potenţialii cumpărători şi/sau pe cei
sumă de bani plătită periodic de către persoane care au concesionat anumite bunuri (mine, terenuri agricole sau forestiere, lucrări de drumuri publice sau exploatarea lor etc.) ori
(1) proces de realocare a resurselor pe ramuri, domenii, teritorii etc., pentru a corecta unele anomalii şi disproporţii apărute în desfăşurarea activităţii economico-sociale sau pentru a
(v. REDISTRIBUIRE) Redistribuire a veniturilor (v. REDISTRIBUIRE) REDUCEREA CERERII, scăderea volumului de bunuri cerute la un nivel de preţ dat. Grafic, acest fenomen se reprezintă prin translaţia curbei
scăderea volumului de produse oferite la un nivel de preţ dat, fenomen care se reprezintă grafic prin translaţia curbei ofertei spre stânga. Această modificare intervine datorită influenţei condiţiilor
(v. REEVALUARE) Reevaluare liberă (v. REEVALUARE) REFORMĂ AGRARĂ, complex de concepţii, principii şi acţiuni destinate să înlăture structurile de proprietate şi economico-sociale istoriceşte depăşite din agricultură şi să creeze condiţii pentru progresul acesteia.
proces de trans- formare structurală a economiei unei ţări (uneori chiar numai a unor ramuri ale economiei), care constă în schimbarea tehnicii şi tehnologiilor de fabricaţie, în reorganizarea managementului şi
formă de organizare şi de funcţionare a agenţilor economici-persoane juridice, având ca obiect folosirea şi valorificarea în scop lucrativ a unor bunuri aflate în proprietatea statului. Ca persoană juridică ce
concept al teoriei marxiste care, în sens generic, desemnează legăturile ce se stabilesc între oameni în procesul de producere a bunurilor economice. În structura r. de p. se includ: relaţiile
ansamblul raporturilor, structurilor şi tranzacţiilor economice dintre agenţi economici aparţinând unor state diferite, incluzând comerţul internaţional, cooperarea în producţie şi tehnico-ştiinţifică, relaţiile financiar-valutare şi de credit ş.a., ca şi relaţiile
ansamblul de raporturi monetare care se manifestă între ţările lumii pe baza principiilor dreptului internaţional şi folosind structuri internaţionale monetare adecvate. R.m.i. ţin seama de exigenţele sistemului monetar internaţional.
(v. SALARIZARE) RENTABILITATE, (1) capacitatea unei firme de a obţine profit, ca diferenţă pozitivă între încasările obţinute din activitatea proprie (cifra de afaceri) şi cheltuielile ocazionate de fabricaţie,
în sens larg, venit relativ stabil realizat de posesorul unui bun imobiliar (teren, clădiri, construcţii, resurse de apă ş.a.) sau mobiliar (hârtii de valoare). În sens
formă a rentei încasată de întreprinzătorii care dispun şi folosesc factori de producţie cu însuşiri excepţionale, rari şi nesubstituibili, de la utilizarea cărora sunt excluşi ceilalţi agenţi economici. R. de m. este
rentă ce se poate obţine în acele situaţii şi împrejurări care provoacă un deficit de ofertă: monopolul natural (v.) sau artificial întreţinut, insuficienţa unor resurse nesubstituibile în raport
formă a concuren- ţei dintre producători, când oferta este în exces faţă de cerere, bazată pe reducerea directă sau indirectă a preţurilor, cu scopul de a elimina sau de a reduce ponderea
schimbări în modul de utilizare a resurselor economice, comparativ cu alocarea lor iniţială. R.r. este determinată fie de apariţia unor noi priorităţi în utilizarea resurselor, fie de găsirea
cea mai veche, mai completă şi mai complexă metodă de observare statistică, care se efectuează periodic asupra unei colectivităţi mari de pe un anumit teritoriu. R. permite înregistrarea directă la un moment
fază a ciclului afacerilor concretizată în încetiniri neintenţionate ale ritmului creşterii economice. Cererea agregată se contractă în principal pe seama investiţiilor şi a bunurilor de folosinţă îndelungată. Ea se corelează cu
(1) formă de perfecţionare profesională menită să asigure împrospătarea şi îmbogăţirea cunoştinţelor profesionale dobândite anterior, aprofundarea lor într-un anumit domeniu, în contextul unor progrese evidente ale cunoaşterii şi practicii economico-sociale.
(v. RECICLARE) Reciclarea resurselor materiale şi energetice (v. RECICLARE) RECLAMĂ, activitate comunicaţională constând în difuzarea de informaţii privind bunurile economice marfare pentru a atrage potenţialii cumpărători şi/sau pe cei
sumă de bani plătită periodic de către persoane care au concesionat anumite bunuri (mine, terenuri agricole sau forestiere, lucrări de drumuri publice sau exploatarea lor etc.) ori
(1) proces de realocare a resurselor pe ramuri, domenii, teritorii etc., pentru a corecta unele anomalii şi disproporţii apărute în desfăşurarea activităţii economico-sociale sau pentru a
(v. REDISTRIBUIRE) Redistribuire a veniturilor (v. REDISTRIBUIRE) REDUCEREA CERERII, scăderea volumului de bunuri cerute la un nivel de preţ dat. Grafic, acest fenomen se reprezintă prin translaţia curbei
scăderea volumului de produse oferite la un nivel de preţ dat, fenomen care se reprezintă grafic prin translaţia curbei ofertei spre stânga. Această modificare intervine datorită influenţei condiţiilor
(v. REEVALUARE) Reevaluare liberă (v. REEVALUARE) REFORMĂ AGRARĂ, complex de concepţii, principii şi acţiuni destinate să înlăture structurile de proprietate şi economico-sociale istoriceşte depăşite din agricultură şi să creeze condiţii pentru progresul acesteia.
proces de trans- formare structurală a economiei unei ţări (uneori chiar numai a unor ramuri ale economiei), care constă în schimbarea tehnicii şi tehnologiilor de fabricaţie, în reorganizarea managementului şi
formă de organizare şi de funcţionare a agenţilor economici-persoane juridice, având ca obiect folosirea şi valorificarea în scop lucrativ a unor bunuri aflate în proprietatea statului. Ca persoană juridică ce