denumire dată ansamblului de acţiuni de ameliorare genetică a seminţelor la culturile de bază (orez, grâu), demarate în anii 1960 pentru a impulsiona producţia agricolă în zonele şi ţările cu mare deficit alimentar. Într-o accepţiune mai amplă, r.v. semnifică trecerea la exploatarea intensivă a terenurilor cultivate în ţările sărace şi suprapopulate, cu sprijinul organizaţiilor internaţionale specializate. Concret, r.v. a constat în introducerea în cultură a unor soiuri de înaltă productivitate la orez, grâu, în ţări din Asia de Sud-Est, Mexic. Primele rezultate au fost încurajatoare, producţiile sporind de 1,5-1,6 ori în câţiva ani. Dar r.v. nu a avut efectele scontate pe termen mai lung, din cauza ignorării factorilor de mediu specifici: caracteristicile terenului, slaba rezistenţă şi capacitate de adaptare a seminţelor, lipsa infrastructurii tehnice (maşini, îngrăşăminte, irigaţii). De aceea, eficacitatea r.v. a fost mult diminuată, efectele ei stingându-se în timp (v. Crize agricole).
