UPDATE // România riscă să piardă fondurile structurale neutilizate, potrivit unei analize făcute de Deutsche Welle, autorii precizând că preţul pe care UE este dispusă să-l plătească pentru ca Grecia să rămână în zona euro ar putea conţine şi aceste fonduri.
Germania şi Franţa au avut puncte de vedere ireconciliabile cu privire la aspectele centrale privind eurozona, la Consiliul European informal. Totuşi, participanţii au căzut de acord asupra unor chestiuni aparent marginale, dar de interes major pentru România: un semnal de încurajare care ar trebui să fie dat alegătorilor greci, în perspectiva alegerilor din 17 iunie, notează Deutche Welle, citat de Mediafax.
Dar consensul acesta, ca şi divergenţele, sunt strâns legate între ele. În primul rând este de semnalat dezacordul radical dintre Germania şi Franţa cu privire la emiterea de euro-obligaţiuni. Preşedintele Franţei a pledat pentru emiterea în comun de către toate ţările zonei euro a unor obligaţiuni(bonduri), menite să împartă riscurile în mod egal. Germania a rămas însă pe poziţiile cunoscute. Aşa cum afirmase ministrul de finanţe, Wolfgang Schauble, înaintea reuniunii din seara de miercuri, „atâta vreme cât fiecare ţară îşi duce propria politică bugetară, este exclus să punem în comun garanţia pentru eurobonduri”, se notează în articol.
Dacă unele ţări ca Spania sau Italia speră să poată împrumuta bani mai ieftin, Germania are serioase motive să creadă că, odată cu acest aranjament, va fi nevoită să plătească mai mult pentru împrumuturile sale, deoarece credibilitatea generală a acestor obligaţiuni ar putea scădea în raport cu credibilitatea ei actuală. Preşedintele Franţei a schiţat un proiect vast, potrivit căruia împrumurile obţinute cu ajutorul acestor eurobonduri ar putea fi utilizate pentru deschiderea unor şantiere în domeniul energiei şi noilor tehnologii.
Din punctul de vedere al Germaniei şi al altor ţări ca Olanda şi Finlanda, ar fi de dorit însă ca, în prealabil, fiecare ţară să respecte cu stricteţe regula prudenţei bugetare, căci altfel există riscul ca eurobondurile să-şi piardă credibilitatea, adâncind şi mai mult criza datoriilor, notează Deutsche Welle.
În acest context în care punctele de vedere ar fi greu de armonizat, ajutorul imediat care ar putea fi oferit Greciei s-a impus instantaneu ca punct de consens şi ca platformă pentru o solidaritate europeană reconfirmată.
Liderii europeni speră, în acest fel, să-i determine pe greci să voteze în 17 iunie cu acele partide care susţin măsurile de austeritate şi care ar face posibilă menţinerea ţării în zona euro. Aceste fonduri nu sunt însă altceva decât fondurile structurale (gratuite) rămase neutilizate şi care, potrivit Comisiei Europene, ar reprezenta, pentru perioada care se încheie în 2014, 80 de miliarde de euro.
O parte însemnată a acestor sume de bani ar reveni teoretic României, care nu a reuşit să utilizeze decât foarte puţin. În plus, multe din fondurile deja utilizate sunt grevate de suspiciuni sau chiar fraude dovedite de organismele specializate. În aceste condiţii România are mari dificultăţi în a pleda pentru reportarea fondurilor neutilizate pentru perioadele următoare.
Înainte de reuniunea de miercuri, preşedintele Traian Băsescu declarase că:
„Măsurile de creştere economică nu trebuie să vizeze în niciun caz, din punctul nostru de vedere, diminuarea fondurilor structurale”. După reuniunea Consiliului, şeful statului a evitat însă să vorbească deschis despre situaţia delicată în care se află România, declarând doar că a propus „Comisiei şi Consiliului să analizăm în perioada următoare posibilitatea extinderii termenului de utilizare a banilor din bugetul 2007-2013 cu trei ani”.
România riscă să piardă definitiv sume importante din fondurile europene gratuite care ar putea fi alocate, în condiţiile crizei actuale, Greciei în primă istanţă sau poate şi Spaniei, precizează sursa citată.
Ministerul Afacerilor Europene:România nu a pierdut până acum niciun euro prin dezangajări automate
Într-o precizare la informațiile difuzate de postul german de televiziune, Ministerul român al Afacerilor Europene a subliniat că fondurile europene pierdute de un stat membru revin la bugetul Uniunii Europene și apoi se scad din contribuţia viitoare a statelor membre.
”Legislaţia comunitară în vigoare nu prevede posibilitatea realocării fondurilor structurale şi de coeziune între statele membre. Fondurile pierdute de un stat membru prin dezangajare (conform regulii n+2/n+3) se reîntorc la bugetul Uniunii Europene şi apoi se scad din contribuţia viitoare a statelor membre”, explică MAEur.
Explicațiile Bucureștiului:
- România nu a pierdut până în prezent niciun euro prin dezangajări automate din totalul fondurilor structurale şi de coeziune de 19,2 miliarde de euro alocate pentru obiectivul „Convergenţă” în perioada 2007-2013. Guvernul României acţionează pentru a preveni o dezangajările de fonduri la sfârşitul anului 2012 şi pe viitor.
- Pentru a asigura un grad cât mai înalt de absorbţie a instrumentelor structurale, România a realocat deja fonduri în cadrul Programului Operaţional Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) pentru proiecte destinate inserţiei şi menţinerii pe piaţa muncii a tinerilor. Totodată, România intenţionează să efectueze o realocare între diferite programe operaţionale, punând accentul pe finanţarea de proiecte care să asigure creştere economică şi sporirea gradului de ocupare a forţei de muncă..
- La data de 18 mai 2012, rata proiectelor aprobate pentru ansamblul celor 7 programe operaţionale din România a fost de 82,1 %, iar rata de contractare de 73,5 %. Proiectele depuse până la această dată au o valoare de aproape două ori mai mare decât suma alocată ţării noastre pentru exerciţiul bugetar 2007-2013.
