fbpx

Interviu

Între SUA și China, UE e subminată de aversiunea la risc: a oamenilor, a capitalurilor – Interviu cu prof. dr. Rolf J. Langhammer, fost vicepreședinte al Institutului Kiel pentru Economia Mondială din Germania

Europa riscă să devină victima jocurilor de tip „dezbină și cucerește” orchestrate de China și SUA, este de părere prof. dr. Rolf J. Langhammer. În… Mai mult

06.06.2021

Analiză

Ponderea în PIB a exporturilor de mărfuri și servicii scade constant de 4 ani

În pofida indicatorilor relativ buni de creștere economică, dacă ar fi să urmărim doar avansul PIB, România a înregistrat încă din anul 2017 o scădere… Mai mult

03.06.2021

Evenimentul

PNRR – pe ce dăm (dacă luăm) 30 de miliarde de euro

Guvernul a prezentat miercuri, la 2 zile de la depunerea oficială a documentelor la Bruxelles, detaliile Planului Național de Relansare și Reziliență, un document de… Mai mult

02.06.2021

Just Business

Companiile antreprenoriale la Bursă: Valoarea totală s-a dublat față evaluările inițiale

Valoarea companiilor antreprenoriale listate la Bursa de Valori București (BVB) a crescut de 2,7 ori, în prezent, față de totalul capitalizărilor inițiale pe care le-au… Mai mult

01.06.2021

Deutsche Welle: Fondurile neutilizate de România ar putea merge la Grecia. MAEur de la Bucureşti face precizări

de Elena Poenaru 27.5.2012

UPDATE // România riscă să piardă fondurile structurale neutilizate, potrivit unei analize făcute de Deutsche Welle, autorii precizând că preţul pe care UE este dispusă să-l plătească pentru ca Grecia să rămână în zona euro ar putea conţine şi aceste fonduri.

Germania şi Franţa au avut puncte de vedere ireconciliabile cu privire la aspectele centrale privind eurozona, la Consiliul European informal. Totuşi, participanţii au căzut de acord asupra unor chestiuni aparent marginale, dar de interes major pentru România: un semnal de încurajare care ar trebui să fie dat alegătorilor greci, în perspectiva alegerilor din 17 iunie, notează Deutche Welle, citat de Mediafax.

Dar consensul acesta, ca şi divergenţele, sunt strâns legate între ele. În primul rând este de semnalat dezacordul radical dintre Germania şi Franţa cu privire la emiterea de euro-obligaţiuni. Preşedintele Franţei a pledat pentru emiterea în comun de către toate ţările zonei euro a unor obligaţiuni(bonduri), menite să împartă riscurile în mod egal. Germania a rămas însă pe poziţiile cunoscute. Aşa cum afirmase ministrul de finanţe, Wolfgang Schauble, înaintea reuniunii din seara de miercuri, “atâta vreme cât fiecare ţară îşi duce propria politică bugetară, este exclus să punem în comun garanţia pentru eurobonduri”, se notează în articol.

Dacă unele ţări ca Spania sau Italia speră să poată împrumuta bani mai ieftin, Germania are serioase motive să creadă că, odată cu acest aranjament, va fi nevoită să plătească mai mult pentru împrumuturile sale, deoarece credibilitatea generală a acestor obligaţiuni ar putea scădea în raport cu credibilitatea ei actuală. Preşedintele Franţei a schiţat un proiect vast, potrivit căruia împrumurile obţinute cu ajutorul acestor eurobonduri ar putea fi utilizate pentru deschiderea unor şantiere în domeniul energiei şi noilor tehnologii.

Din punctul de vedere al Germaniei şi al altor ţări ca Olanda şi Finlanda, ar fi de dorit însă ca, în prealabil, fiecare ţară să respecte cu stricteţe regula prudenţei bugetare, căci altfel există riscul ca eurobondurile să-şi piardă credibilitatea, adâncind şi mai mult criza datoriilor, notează Deutsche Welle.

În acest context în care punctele de vedere ar fi greu de armonizat, ajutorul imediat care ar putea fi oferit Greciei s-a impus instantaneu ca punct de consens şi ca platformă pentru o solidaritate europeană reconfirmată.

Liderii europeni speră, în acest fel, să-i determine pe greci să voteze în 17 iunie cu acele partide care susţin măsurile de austeritate şi care ar face posibilă menţinerea ţării în zona euro. Aceste fonduri nu sunt însă altceva decât fondurile structurale (gratuite) rămase neutilizate şi care, potrivit Comisiei Europene, ar reprezenta, pentru perioada care se încheie în 2014, 80 de miliarde de euro.

O parte însemnată a acestor sume de bani ar reveni teoretic României, care nu a reuşit să utilizeze decât foarte puţin. În plus, multe din fondurile deja utilizate sunt grevate de suspiciuni sau chiar fraude dovedite de organismele specializate. În aceste condiţii România are mari dificultăţi în a pleda pentru reportarea fondurilor neutilizate pentru perioadele următoare.

Înainte de reuniunea de miercuri, preşedintele Traian Băsescu declarase că:

“Măsurile de creştere economică nu trebuie să vizeze în niciun caz, din punctul nostru de vedere, diminuarea fondurilor structurale”. După reuniunea Consiliului, şeful statului a evitat însă să vorbească deschis despre situaţia delicată în care se află România, declarând doar că a propus “Comisiei şi Consiliului să analizăm în perioada următoare posibilitatea extinderii termenului de utilizare a banilor din bugetul 2007-2013 cu trei ani”.

România riscă să piardă definitiv sume importante din fondurile europene gratuite care ar putea fi alocate, în condiţiile crizei actuale, Greciei în primă istanţă sau poate şi Spaniei, precizează sursa citată.

Ministerul Afacerilor Europene:România nu a pierdut până acum niciun euro prin dezangajări automate

Într-o precizare la informațiile difuzate de postul german de televiziune, Ministerul român al Afacerilor Europene a subliniat că fondurile europene pierdute de un stat membru revin la bugetul Uniunii Europene și apoi se scad din contribuţia viitoare a statelor membre.

”Legislaţia comunitară în vigoare nu prevede posibilitatea realocării fondurilor structurale şi de coeziune între statele membre. Fondurile pierdute de un stat membru prin dezangajare (conform regulii n+2/n+3) se reîntorc la bugetul Uniunii Europene şi apoi se scad din contribuţia viitoare a statelor membre”, explică MAEur.

Explicațiile Bucureștiului:

  • România nu a pierdut până în prezent niciun euro prin dezangajări automate din totalul fondurilor structurale şi de coeziune de 19,2 miliarde de euro alocate pentru obiectivul „Convergenţă” în perioada 2007-2013. Guvernul României acţionează pentru a preveni o dezangajările de fonduri la sfârşitul anului 2012 şi pe viitor.
  • Pentru a asigura un grad cât mai înalt de absorbţie a instrumentelor structurale, România a realocat deja fonduri în cadrul Programului Operaţional Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) pentru proiecte destinate inserţiei şi menţinerii pe piaţa muncii a tinerilor. Totodată, România intenţionează să efectueze o realocare între diferite programe operaţionale, punând accentul pe finanţarea de proiecte care să asigure creştere economică şi sporirea gradului de ocupare a forţei de muncă..
  • La data de 18 mai 2012, rata proiectelor aprobate pentru ansamblul celor 7 programe operaţionale din România a fost de 82,1 %, iar rata de contractare de 73,5 %. Proiectele depuse până la această dată au o valoare de aproape două ori mai mare decât suma alocată ţării noastre pentru exerciţiul bugetar 2007-2013.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 27.5.2012

Lăsați un comentariu


Europa

Referendum în Elveția / Monitorizarea antitero extinsă și puteri suplimentare acordate Guvernului pentru combaterea pandemiei – aprobate

Iulian Soare

Peste 58% din alegători au votat, la referendumul organizat duminică în Elveția, o reglementare ce permite monitorizarea antitero extinsă, iar 59% s-au exprimat în favoarea… Mai mult

Stiri

Zece polițiști de la Serviciul Înmatriculări Timişoara, reținuți – acuzați de 384 de fapte de luare de mită

Vladimir Ionescu

Zece polițiști de la Serviciul de Înmatriculări Permise (SRPCIV), din cadrul Poliției Timișoara, au fost duși la audieri luni dimineață, fiind acuzați de luare de… Mai mult

Just Business

Câte o listare pe zi la Bursă: Cel mai mare transportator fluvial – luni. Cel mai mare retailer agricol – marți

Adrian N Ionescu

Luni are loc listarea acțiunilor celui mai mare transportator fluvial din România, Transport Trade Services (TTS), pe piața principală a Bursei de Valori București (BVB),… Mai mult

Europa

Summit NATO la Bruxelles – ce decid aliații în marile dosare

Iulian Soare

Summit NATO la Bruxelles: liderii statelor membre ale Alianței vor adopta luni documente menite să scoată alianța din criza de indentitate pe care o traversează… Mai mult

Europa

Statele G7 donează un miliard de doze de vaccin anti-COVID pentru ţările sărace

Iulian Soare

Statele G7 – grupul celor mai dezvoltate economii ale lumii – au decis donarea unui miliard de doze de vaccin anti-Covid pentru ţările mai sărace… Mai mult

Europa

Draft al declaraţiei finale de la summit G7. Reacţia Chinei

Vladimir Ionescu

Grupul celor mai industrializate şapte state din lume, a convenit duminică, în ultima zi a summit G7, din Cornwall, sudul Angliei, asupra unei abordări mai… Mai mult

Europa

Întâlnire Merkel-Biden la summit G7: Discuţiile despre Nord Stream 2 sunt “pe drumul cel bun”

Vladimir Ionescu

Cancelarul german Angela Merkel a apreciat sâmbătă, după o întâlnire cu preşedintele american Joe Biden la summit G7, că ţara sa şi SUA fac progrese… Mai mult