fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Finanțarea IMM-urilor în criza Covid: principiile și acțiunea concretă

IMM-urile au fost puternic afectate de criza provocată de pandemia Covid-19, iar România a pregătit un pachet de ajutor destinat acestui sector. Ministrul fondurilor europene… Mai mult

20.10.2020

La obiect

PIB-ul României, la mijlocul clasamentului UE27

Economia României se situează pe locul 14 în UE şi reprezintă 1,6% din economia Uniunii, conform datelor revizuite la începutul acestei luni de Eurostat pentru… Mai mult

19.10.2020

Digital

Document / 10 ani, 2,4 miliarde euro – noua strategie de digitalizare a administrației, lansată în consultare interinstituțională

Secretariatul General al Guvernului a lansat în consultare interinstituțională o propunere de politică publică în domeniul digitalizării administrației publice din România. Dacă va fi aprobată,… Mai mult

19.10.2020

La obiect

Poziție slabă la export – consecințe pe revenirea economică

Datele publicate de Eurostat plasează România printre cele mai afectate state UE de criza indusă de pandemie, în ceea ce privește schimburile externe pe primele… Mai mult

19.10.2020

Despre “Europa celor două viteze” – noua declarație a lui Jean-Claude Juncker. Lucian Croitoru și Aurelian Dochia explică

de Alexandra Pele 19.11.2015

paris berlin amsterdam helsinki copenhague dublin stockholm madrid vienne lisbonne londres athenes luxembourg bruxelles reykjavikArhitectura proiectului european va trebui regândită astfel încât să acomodeze “două viteze” de dezvoltare, cea a unui “nucleu dur” format din state puternic integrate şi cea a unor state care orbitează în jurul lor, vizând mai multă autonomie a politicilor publice, a declarat miercuri, în Belgia, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Declaraţiile sale vin în contextul în care Marea Britanie va organiza la jumătatea anului viitor un referendum xcare pune în discuție posibilitatea ieșirii UK din Uniunea Europeană.
Printre nemulţumirile britanicilor se numără “uniunea tot mai strânsă” către care se îndreaptă proiectul UE la ora actuală.

Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR Mugur Isărescu, este de părere că preşedintele CE ar trebuie să îşi explice şi să îşi argumenteze declaraţiile deoarece nu este deloc clar la ce se referă: nici care sunt cele două viteze şi nici ce reguli ar vedea pentru o Europă care se mişcă după acest principiu.
Economistul Aurelian Dochia este de părere că declaraţiile lui Juncker au legătură cu proiectul zonei euro şi ar putea însemna oferirea libertăţii statelor de a părăsi blocul monetar sau de a nu adera niciodată la euro.

Jean-Claude Juncker şi teoria celor două viteze

Într-o discuţie cu cetăţenii belgieni, Jean-Claude Juncker s-a arătat optimist în legătură cu rămânerea Marii Britanii în UE, dar şi că Uniunea ar trebui să îşi reconsidere organizarea astfel încât să acomodeze două direcţii în funcţie de disponibilitatea statelor de a împărtăşi anumite politici, precum şi orizontul de timp al proceselor de integrare.

Nu va mai fi posibil ca 33, 34 sau 35 de state să avanseze cu aceeaşi viteză, în acelaşi timp, în aceeaşi direcţie (…) Într-o zi ar trebuie să regândim arhitectura europeană cu un grup de ţări care vor face lucruri, toate lucrurile, împreună şi altele care se vor poziţiona pe o orbită diferită de cea a nucleului“, a spus preşedintele CE, potrivit Reuters.

Nucleul dur şi periferia

Analistul Aurelian Dochia spune că “Europa celor două viteză” este o direcţie ce se conturează de mai mult timp. În opinia sa, declaraţiile lui Juncker au legătură cu arhitectura zonei euro. În centrul nucleului dur ar Europei ar urma să se află Germania, în vreme ce statele de la periferie ar putea avea, pe viitor, libertatea de a ieşi sau de a nu adera la zona euro.

Germania, statele nordice şi Austria sunt putenic integrate economic, au cicluri econoimice foarte similare. Ele ar putea fi portdrapelul acestui nucleu, a păstrării monedei europene (…) Celorlalte state din zona euro, cum ar fi Italia, Spania, Grecia sau Portugalia li s-ar putea oferi libertatea de a se retrage din zona euro, adică de a avea mai multe libertăţi în ceea ce priveşte politicile economice, monetare“, a explicat Aurelian Dochia.

În opinia sa, România ar urma să rămână în linia a doua a Europei, ceea ce are avantaje, dar prezintă şi riscuri. Analistul atrage atenţia că zona euro aduce o serie de avantaje, cum s-a întâmplat în cazul Greciei, care este greu de crezut că s-ar fi descurcat dacă ar fi părăsit blocul monetar.

Oricât s-ar spune că Grecia a rămas în zona euro dintr-o constrângere şi că s-ar fi descurcat doar prin măsuri de politică monetară, nu este adevărat. Grecia a beneficiat de un suport mult mai amplu. Nimeni nu ar fi dat zeci de miliarde de euro pentru salvarea Greciei“, spune analistul.

Modificarea tratatelor ar putea fi impulsionată de Marea Britanie

În opinia lui Aurelian Dochia, un nucleu mai bine integrat va înseamna “condiţii mai dure şi criterii mai stricte de acceptare“, iar statele care se vor situa în afara nucleului ar putea fi evaluate diferit de investitori, iar costurile de împrumut ar putea fi mai mari.

“Va exista o diferenţiere mai mare. Ştim bine că pieţele financiare au reacţionat greşit faţă de Grecia, Portugalia, Italia sau Spania atunci când au considerat că au un risc aproape zero, la fel ca Germania”, a spus Dochia, adăugând că proiectul “Europei celor două viteze” nu este posibil fără schimbarea tratatelor, un subiect delicat.

Marea Britanie, prin referendumul de anul viitor, ar putea să declanşeze o mişcare în acest sens“, a arătat analistul.

În opinia sa, integrarea nucleului ar trebui să includă şi o integrare fiscală, respectiv un buget european mai amplu, de 5-6% din PIB, faţă de 1% din PIB-ul UE la ora actuală, buget ce să permită transferul de fonduri către statele aflate în dificultate.

Integrarea fiscală presupune un buget comun mult mai amplu, nu de 1% din PIB-ul UE cât este acum, ci de 5-6% din PIB, iar fondurile să poată fi transferate între ţări. De exemplu, Germania să poată să tranfere bani Greciei în cazuri de criză la fel cum România poate să tranfere bani într-o regiune a ţării mai puţin dezvoltată“, a arătat economistul.

Lucian Croitoru: Zona euro are nevoie de o politică fiscală unificată

Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR) Mugur Isărescu, spune că declaraţiile lui Juncker trebuie clarificate deoarece lasă loc de interpretări.

În opinia sa, “integrarea României în zona euro trebuie făcută atunci când există mai multă competitivitate şi când ei îşi rezolvă o serie de probleme, cum ar fi regulile de politică fiscală“.

Croitoru este de părere că o monedă ar trebui să fie susţinută atât de politica monetară cât şi de o politică fiscală unificată pentru a fi solidă.

“Uniunile” Europei

Uniunea Europeană are în prezent 28 de state membre şi este în negocieri pentru a primi statele din Balcani ce nu au aderat încă, iar pe termen lung, Turica.

Elveţia, Norvegia, Liechtenstein şi Islanda aplică o marte parte a legislaţiei europene cu toate că nu sunt state membre pentru a înlesni cooperarea şi comerţul cu statele vecine.

Dintre cele 28 de state UE, 19 împart aceeaşi monedă, precum şi o serie de legi şi proceduri ce nu sunt aplicate la nivelul Uniunii. Aceste state au o uniune bancară cu un singur reglementator, un fond de rezoluţie bancară şi o schemă de garantare a depozitelor.

Statele din zona euro au şi un fond de salvare şi sunt nevoite să îşi coordoneze mai mult decât statele UE politicile bugetare. Legislaţia în vigoare obligă toate statele UE să adere la euro.

Marea Britanie şi Danemarca sunt singurele state care au opţiunea de a nu adera la zona euro. Totodată, statele care au semnat acordul Schengen au graniţe externe comune şi au eliminat controalele la frontierele interne ale spaţiului.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.11.2015

Un raspuns

  1. Caliman Eugen-analist dezvoltare economica
    19.11.2015, 8:32 pm

    Prin forta lucrurilor exista o Europa cu viteze.Cred ca presedintele Comisiei Europene are in vedere derogari punctuale de la anumite acorduri, de pilda Romania sa solicite (si obtina) pe o perioada determinata, posibilitatea de a sprijini investitorii straini sau dezvoltarea/expansiunea unor afaceri cu efect “dezvoltator economic”, lucru azi nepermis, sub motivul ca perturbeaza libera competitie, in care toti investitorii/firmele trebuie sa se bucure de avantaje economice egale.Acest lucru este valabil pentru Germania sau Franta, dar pentru Romania dezindustrializata, care nu poate sprijini un investitor strategic, deoarece incalca regulile UE, este un factor de blocare a dezvoltarii.Cred ca in acest sens, trebuie interpretata pozitia diferita a UE, in raport cu statele dezvoltate, care pot fi “puternic integrate”, deoarece nu sufera neajunsuri din aceasta cauza.Pe cind o Romanie esuata industrial, are nevoie de o anumita permisivitate, pentru a suspenda temporar/pe termen determinat, orice acorduri sau limitari economice, a caror efect produce intirzierea sau blocarea dezvoltarii economice si industriale.Pina cind UE nu va iesi din “cercul strimt”(vorba poetului)al unor reguli si limitari economice perdante national (prin rigiditatea si formalismul lor), tarile inapoiate economic si industrial nu vor beneficia de tehnicile care au asigurat tarilor dezvoltate, avansul general actual.

Lăsați un comentariu


Stiri

Virgil Popescu: Guvernul evaluează scenariul în care Romgaz preia integral participația Exxon la exploatarea gazelor din Marea Neagră

Adrian N Ionescu

Compania poloneză PGNiG s-a retras din proiectul consorțiului care ar urma să cumpere participația Exxon Mobil la asocierea cu OMV Petrom pentru exploatarea gazelor naturale… Mai mult

Stiri

Mark Zuckerberg, către angajați: Atenție la alegeri, Facebook nu trebuie folosit ca platformă de instigare la violență

Raluca Florescu

Mark Zuckerberg, șeful  Facebook, s-a arătat îngrijorat cu privire la posibilele violențe ce ar putea urma după alegerile din SUA, îndemnându-și angajații să „facă mai… Mai mult

Stiri

Document / Ionuț Dumitru (VIDEO) – despre problema dezvoltării locale: Bucureștiul concentrează  peste 23% din PIB-ul țării – PIB-ul per capita în Vaslui e de 46% din media națională, iar în București e de 260%

Raluca Florescu

Capitala concentrează apropae un sfert din PIB-ul țării, respectiv 23%, a declarat Ionuț Dumitru, economist șef al Raiffeisen Bank, în cadrul conferinței „Accelerarea dezvoltării României… Mai mult

Stiri

Comisia Europeană cere României și Greciei să adopte programe naționale de control al poluării atmosferice

Raluca Florescu

Comisia Europeană a cerut vineri Greciei şi României să adopte programe naţionale de control al poluării atmosferice, conform Directivei (UE) 2016/2284 privind reducerea emisiilor naţionale,… Mai mult

Europa

Ucraina / Președintele Zelenski cere parlamentului dizolvarea Curții Constituționale, care a respins mai multe legi anticorupție

Iulian Soare

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski (foto), a cerut vineri parlamentului de la Kiev să dizolve Curtea Constituţională şi să anuleze decizia acestei instanţe prin care au… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban: Nu majorăm taxe și impozite. Propuneri ale intreprinzătorilor vor fi incluse în programul de guvernare

Razvan Diaconu

Premierul Ludovic Orban susține că Executivul nu are în plan creșterea de taxe și impozite. “O mai spun o dată, pentru că o dată la… Mai mult

Stiri

Aproape 1.000 de cazuri de Covid la Terapie Intensivă

Vladimir Ionescu

Un număr de 6.546 de noi cazuri de coronavirus au fost identificate în ultimele 24 de ore, la un număr de 36.335 de teste, 22.342 în… Mai mult