fbpx

Digital

Cloud-ul guvernamental – restanța esențială în digitalizarea administrației

Una dintre marile restanțe ale guvernului Orban în materie de digitalizare o reprezintă neadoptarea Legii cloud-ului guvernamental, componentă esențială pentru transformarea digitală a administrației românești.… Mai mult

17.01.2021

Analiză

Lecțiile ieșirii din criza precedentă, pentru criza actuală: istoria corelației PIB – salariu – inflație

În condițiile în care rezultatul economic este în scădere, cazul României anului 2020 (-5% pe primele trei trimestre), se pune problema sursei și a ritmului… Mai mult

17.01.2021

La obiect

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE. Evoluțiile din 2010 încoace și implicații

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE (valoare ajustată cu inflația), potrivit unei analize publicate de Eurostat.… Mai mult

15.01.2021

Chestiunea

Bugetul 2021: în căutarea unei consolidări fiscale fără șocuri

Bugetul pe anul 2021 reprezintă ora adevărului – atât pentru ieșirea din criza produsă de Covid și menținerea unei direcții de dezvoltare coerente, cât și… Mai mult

14.01.2021

Despre “Europa celor două viteze” – noua declarație a lui Jean-Claude Juncker. Lucian Croitoru și Aurelian Dochia explică

de Alexandra Pele 19.11.2015

paris berlin amsterdam helsinki copenhague dublin stockholm madrid vienne lisbonne londres athenes luxembourg bruxelles reykjavikArhitectura proiectului european va trebui regândită astfel încât să acomodeze “două viteze” de dezvoltare, cea a unui “nucleu dur” format din state puternic integrate şi cea a unor state care orbitează în jurul lor, vizând mai multă autonomie a politicilor publice, a declarat miercuri, în Belgia, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Declaraţiile sale vin în contextul în care Marea Britanie va organiza la jumătatea anului viitor un referendum xcare pune în discuție posibilitatea ieșirii UK din Uniunea Europeană.
Printre nemulţumirile britanicilor se numără “uniunea tot mai strânsă” către care se îndreaptă proiectul UE la ora actuală.

Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR Mugur Isărescu, este de părere că preşedintele CE ar trebuie să îşi explice şi să îşi argumenteze declaraţiile deoarece nu este deloc clar la ce se referă: nici care sunt cele două viteze şi nici ce reguli ar vedea pentru o Europă care se mişcă după acest principiu.
Economistul Aurelian Dochia este de părere că declaraţiile lui Juncker au legătură cu proiectul zonei euro şi ar putea însemna oferirea libertăţii statelor de a părăsi blocul monetar sau de a nu adera niciodată la euro.

Jean-Claude Juncker şi teoria celor două viteze

Într-o discuţie cu cetăţenii belgieni, Jean-Claude Juncker s-a arătat optimist în legătură cu rămânerea Marii Britanii în UE, dar şi că Uniunea ar trebui să îşi reconsidere organizarea astfel încât să acomodeze două direcţii în funcţie de disponibilitatea statelor de a împărtăşi anumite politici, precum şi orizontul de timp al proceselor de integrare.

Nu va mai fi posibil ca 33, 34 sau 35 de state să avanseze cu aceeaşi viteză, în acelaşi timp, în aceeaşi direcţie (…) Într-o zi ar trebuie să regândim arhitectura europeană cu un grup de ţări care vor face lucruri, toate lucrurile, împreună şi altele care se vor poziţiona pe o orbită diferită de cea a nucleului“, a spus preşedintele CE, potrivit Reuters.

Nucleul dur şi periferia

Analistul Aurelian Dochia spune că “Europa celor două viteză” este o direcţie ce se conturează de mai mult timp. În opinia sa, declaraţiile lui Juncker au legătură cu arhitectura zonei euro. În centrul nucleului dur ar Europei ar urma să se află Germania, în vreme ce statele de la periferie ar putea avea, pe viitor, libertatea de a ieşi sau de a nu adera la zona euro.

Germania, statele nordice şi Austria sunt putenic integrate economic, au cicluri econoimice foarte similare. Ele ar putea fi portdrapelul acestui nucleu, a păstrării monedei europene (…) Celorlalte state din zona euro, cum ar fi Italia, Spania, Grecia sau Portugalia li s-ar putea oferi libertatea de a se retrage din zona euro, adică de a avea mai multe libertăţi în ceea ce priveşte politicile economice, monetare“, a explicat Aurelian Dochia.

În opinia sa, România ar urma să rămână în linia a doua a Europei, ceea ce are avantaje, dar prezintă şi riscuri. Analistul atrage atenţia că zona euro aduce o serie de avantaje, cum s-a întâmplat în cazul Greciei, care este greu de crezut că s-ar fi descurcat dacă ar fi părăsit blocul monetar.

Oricât s-ar spune că Grecia a rămas în zona euro dintr-o constrângere şi că s-ar fi descurcat doar prin măsuri de politică monetară, nu este adevărat. Grecia a beneficiat de un suport mult mai amplu. Nimeni nu ar fi dat zeci de miliarde de euro pentru salvarea Greciei“, spune analistul.

Modificarea tratatelor ar putea fi impulsionată de Marea Britanie

În opinia lui Aurelian Dochia, un nucleu mai bine integrat va înseamna “condiţii mai dure şi criterii mai stricte de acceptare“, iar statele care se vor situa în afara nucleului ar putea fi evaluate diferit de investitori, iar costurile de împrumut ar putea fi mai mari.

“Va exista o diferenţiere mai mare. Ştim bine că pieţele financiare au reacţionat greşit faţă de Grecia, Portugalia, Italia sau Spania atunci când au considerat că au un risc aproape zero, la fel ca Germania”, a spus Dochia, adăugând că proiectul “Europei celor două viteze” nu este posibil fără schimbarea tratatelor, un subiect delicat.

Marea Britanie, prin referendumul de anul viitor, ar putea să declanşeze o mişcare în acest sens“, a arătat analistul.

În opinia sa, integrarea nucleului ar trebui să includă şi o integrare fiscală, respectiv un buget european mai amplu, de 5-6% din PIB, faţă de 1% din PIB-ul UE la ora actuală, buget ce să permită transferul de fonduri către statele aflate în dificultate.

Integrarea fiscală presupune un buget comun mult mai amplu, nu de 1% din PIB-ul UE cât este acum, ci de 5-6% din PIB, iar fondurile să poată fi transferate între ţări. De exemplu, Germania să poată să tranfere bani Greciei în cazuri de criză la fel cum România poate să tranfere bani într-o regiune a ţării mai puţin dezvoltată“, a arătat economistul.

Lucian Croitoru: Zona euro are nevoie de o politică fiscală unificată

Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR) Mugur Isărescu, spune că declaraţiile lui Juncker trebuie clarificate deoarece lasă loc de interpretări.

În opinia sa, “integrarea României în zona euro trebuie făcută atunci când există mai multă competitivitate şi când ei îşi rezolvă o serie de probleme, cum ar fi regulile de politică fiscală“.

Croitoru este de părere că o monedă ar trebui să fie susţinută atât de politica monetară cât şi de o politică fiscală unificată pentru a fi solidă.

“Uniunile” Europei

Uniunea Europeană are în prezent 28 de state membre şi este în negocieri pentru a primi statele din Balcani ce nu au aderat încă, iar pe termen lung, Turica.

Elveţia, Norvegia, Liechtenstein şi Islanda aplică o marte parte a legislaţiei europene cu toate că nu sunt state membre pentru a înlesni cooperarea şi comerţul cu statele vecine.

Dintre cele 28 de state UE, 19 împart aceeaşi monedă, precum şi o serie de legi şi proceduri ce nu sunt aplicate la nivelul Uniunii. Aceste state au o uniune bancară cu un singur reglementator, un fond de rezoluţie bancară şi o schemă de garantare a depozitelor.

Statele din zona euro au şi un fond de salvare şi sunt nevoite să îşi coordoneze mai mult decât statele UE politicile bugetare. Legislaţia în vigoare obligă toate statele UE să adere la euro.

Marea Britanie şi Danemarca sunt singurele state care au opţiunea de a nu adera la zona euro. Totodată, statele care au semnat acordul Schengen au graniţe externe comune şi au eliminat controalele la frontierele interne ale spaţiului.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.11.2015

Un raspuns

  1. Caliman Eugen-analist dezvoltare economica
    19.11.2015, 8:32 pm

    Prin forta lucrurilor exista o Europa cu viteze.Cred ca presedintele Comisiei Europene are in vedere derogari punctuale de la anumite acorduri, de pilda Romania sa solicite (si obtina) pe o perioada determinata, posibilitatea de a sprijini investitorii straini sau dezvoltarea/expansiunea unor afaceri cu efect “dezvoltator economic”, lucru azi nepermis, sub motivul ca perturbeaza libera competitie, in care toti investitorii/firmele trebuie sa se bucure de avantaje economice egale.Acest lucru este valabil pentru Germania sau Franta, dar pentru Romania dezindustrializata, care nu poate sprijini un investitor strategic, deoarece incalca regulile UE, este un factor de blocare a dezvoltarii.Cred ca in acest sens, trebuie interpretata pozitia diferita a UE, in raport cu statele dezvoltate, care pot fi “puternic integrate”, deoarece nu sufera neajunsuri din aceasta cauza.Pe cind o Romanie esuata industrial, are nevoie de o anumita permisivitate, pentru a suspenda temporar/pe termen determinat, orice acorduri sau limitari economice, a caror efect produce intirzierea sau blocarea dezvoltarii economice si industriale.Pina cind UE nu va iesi din “cercul strimt”(vorba poetului)al unor reguli si limitari economice perdante national (prin rigiditatea si formalismul lor), tarile inapoiate economic si industrial nu vor beneficia de tehnicile care au asigurat tarilor dezvoltate, avansul general actual.

Lăsați un comentariu


Stiri

Cristian Popa (BNR): Riscul României: „Să nu ne ținem de cuvânt” privind consolidarea fiscală

Adrian N Ionescu

Există condițiile pentru ca România să reducă deficitul bugetar prin consolidare fiscală, și astfel să evite sancțiunea agențiilor de rating. Există însă și riscul „să… Mai mult

Stiri

Minuta BNR: Reducerea dobânzii de referință are ca scop să stimuleze economia în condițiile „consolidării bugetare”

Adrian N Ionescu

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis reducerea dobânzi de referință, până la 1,25%, ca să stimuleze economia în condițiile „necesarei… Mai mult

Stiri

CFA România: Agențiile de rating nu vor descalifica România dacă Guvernul ia măsuri convigătoare de reducere a deficitului bugetar

Adrian N Ionescu

Agențiile de raing nu vor reduce nivelul ratingului de țară al României, dacă Guvernul va lua măsuri convingătoare pentru reducerea deficitului bugetar, au susținut analiștii… Mai mult

Stiri

Sinteză realizată de AmCham

AmCham: Pandemia COVID-19 și viitoarea Strategie Națională de Sănătate 2021-2027 – oportunități pentru reforma sistemului de sănătate

Redacţia

Pandemia COVID-19 a reliefat încă o dată nevoile de reformă structurală ale sistemului de sănătate din România. Cheltuielile pentru sănătate, atât pe cap de locuitor,… Mai mult

Europa

Căderea rețelei electrice europene interconectate din 8 ianuarie a plecat de la o stație din Croația – raport ENTSO-E

Adrian N Ionescu

Declanșarea unui cuplaj de „protecție la supracurent”, la stația de transformare Ernestinovo din Croaţia, a provocat separarea în două zone a reţelei electrice europene interconectate,… Mai mult

Stiri

Disney+ blochează, ”din considerente rasiste”, accesul copiilor la filme precum Pisicile Aristocrate, Dumbo sau Peter Pan. Conturile pot fi accesate numai de către adulți

Razvan Diaconu

Platforma de streaming video Disney+ a blocat accesul copiilor sub 7 ani la vizionarea unor filme clasice de animaţie, precum „Pisicile aristocrate”, „Dumbo” sau „Peter… Mai mult

Stiri

ICCJ: Deschiderea unui cont pe o rețea de socializare folosind numele altei persoane este infracțiune

Vladimir Ionescu

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că este infracţiune fapta unei persoane de a… Mai mult