Desant al Comisiei Europene la București: deficitul, banii (europeni), ”sau mustața”

Marți au ajuns la București doi înalți oficiali trimiși de Comisia Europeană – Declan Costello, director general adjunct al Direcţiei Generale pentru Afaceri Economice şi Financiare (DG EcFin) și Celine Gauer, director general al grupului operativ de asistență SG Recover – alături de echipele tehnice ale acestora pentru a discuta cu guvernul Ciolacu problemele legate de sustenabilitate bugetară și de PNRR.

Nu e o vizită obișnuită:
deplasarea făcută marți la București un caracter imperativ și le era cunoscută de mai multe săptămâni analiștilor și experților români care caută soluții pentru redresarea deficitului bugetar ieșit în decor :

Comisia Europeană a transmis clar Bucureștiului că execuția bugetară arată nu o scădere în 2023 față de 2022, ci, dimpotrivă, o creștere, și că apropierea anului electoral ar putea împinge România într-o situație fără ieșire, la această oră fiind singura țară din UE aflată în procedura de deficit excesiv.
Prin vizita la fața locului și întâlnirea cu oficiali de la cel mai înalt nivel de decizie, Comisia vrea să se asigure că Bucureștiul a înțeles legătura dintre dezechilibrul bugetar și prezumtiva blocare a fondurilor europene.

Declan Costello, coordonator al politicilor economice ale statelor membre, a venit însoțit de Patrick Dsouza – specializat în grupul de state Bulgaria, România și Suedia, iar împreună cu Celine Gauer au venit Maria Theresa Fabregas și Luca Rossi, ambii cu atribuții în urmărirea implementării PNRR românesc.

Oficialii Comisiei Europene stau la București 2 zile, iar marți s-au întâlnit la Palatul Victoria cu premierul Marcel Ciolacu, cu vicepremierul Marian Neacșu, cu ministrul de Finanțe Marcel Boloș, cu ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu și cu ceilalți membri ai Comitetul Interministerial de Coordonare a PNRR.

Delegația Comisiei vrea să vadă planul concret al guvernului Ciolacu de-a scădea deficitul bugetar potrivit calendarului angajat.

Mesaj fără echivoc transmis de Bruxelles: fondurile europene vor fi condiționate de deficitul bugetar

Misiunea de la Bruxelles are sarcina de a lămuri definitiv guvernul României în legătură cu chestiuni repetate în timp dar ignorate de autoritățile române, atât în timpul guvernului Ciucă și, mai nou, după preluarea mandatului de către Marcel Ciolacu.

Prima chestiune o reprezintă cerința Comisiei Europene ca România să pună la punct un plan de revenire în ținta de deficit maxim de 3% din PIB:

angajamentul României este să scadă deficitul bugetar de la 5,7% din PIB în 2022, la 4,4% în 2023 și sub 3% în 2024:

însă anul acesta, după numai 5 luni, deficitul a ajuns la 2,32% din PIB (față de 1,48% anul trecut la 5 luni) – ceea ce înseamnă că terminăm anul 2023 cu un deficit spre 7%, cu mult mai mare decât cel de anul trecut.

Regulile Pactului de Stabilitate sunt încă suspendate în 2023, iar Comisia a anunțat deja din primăvară că statele membre trebuie să pregătească planuri credibile de scădere treptată a deficitului începând cu anul acesta.

Spre deosebire de anii trecuți, acum Comisia Europeană a decis să condiționeze accesul la fondurile europene (vorbim de banii alocați prin Cadrul Financiar Multianual) de revenirea la ”normalitate bugetară” – draftul de reformă al regulilor fiscale apărând în aprilie 2023.

(Citește și: ”Să se pregătească și România: Ajustare fiscală prin controlul cheltuielilor – a apărut draftul de reformă a regulilor fiscale în UE”)

Cum execuția bugetară din România nu arată Comisiei Europene că România a înțeles mesajul, Comisia a fost nevoită să transmită ferm avertismentul că fondurile europene alocate României ar putea fi suspendate, dacă guvernul nu prezintă un ”plan credibil” de reducere a deficitului.
Acest avertisment a fost catalizatorul discuției recente din Coaliția de guvernare legat de identificarea unor măsuri de creștere a veniturilor bugetare.

Probleme și cu PNRR – lista scurtă

Problemele PNRR au fost detaliate separat de echipa directorului general Celine Gauer. E vorba de plata cererii a doua înaintate de București în decembrie anul trecut care nici măcar acum nu a fost aprobată. Deși oficialii români au anunțat recent că Bruxelles a acceptat o plată parțială, decizia oficială nu este nici acum publicată de Comisie.

(Citește și: ”Comisia a avizat plata parțială a cererii doi de plată din PNRR. România află în 30 de zile câți bani i se rețin”)

Problema PNRR-ului românesc este că, oficial, Comisia a constatat că România a îndeplinit doar 4% din țintele și jaloanele stabilite prin PNRR.

În mod normal, Comisia Europeană a recomandat statelor membre la debutul PNRR să trimită la Bruxelles 2 cereri de eliberare de tranșe de fonduri în fiecare an. România nu a respectat această cutumă din cauză că cererea de plată 3 are ca jalon ”roșu” reforma pensiilor. Comisia a transmis că acest jalon va fi considerat atins abia după ce CCR se va pronunța asupra constituționalității legilor recent adoptate și abia atunci cererea ar putea fi trimisă la Bruxelles.

O altă problemă: România nu a trimis nici lista proiectelor cuprinse în RePowerEU, capitol nou în PNRR, și nici nu a transmis oficial ce investiții taie după reducerea alocării naționale cu aproximativ 2 miliarde euro, ca efect al creșterii economice.

Potrivit datelor Comisiei Europene, 7 state au deja aprobate modificările la PNRR-urile lor, iar alte 9 state au depus solicitările de modificare ale planurilor.

Echipa tehnică SG Recover urmează să discute miercuri cu autoritățile române lista investițiilor propuse la finanțare prin RePower, listă ce a rămas practic neschimbată din vremea în care la MIPE era Marcel Boloș.

Această listă conține proiecte în legătură cu care anterior Comisia a transmis că nu au șanse prea mari să fie aprobate – canalele de irigații cu panouri solare propuse de fostul ministru Petre Daea și finalizarea mini-hidrocentralelor din ariile protejate propuse de fostul ministru Virgil Popescu.

***