La obiect

Ianuarie 2020 – scădere a inflației anuale la 3,6%

Creşterea preţurilor de consum în luna ianuarie 2020 a fost de 0,41%, similară cu cea din luna precedentă și sub jumătate din valoarea consemnată în… Mai mult

13.02.2020

La obiect

-2,3% la producția industrială pe 2019, după șapte luni consecutive pe minus din iunie încoace

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în decembrie 2019 o nouă scădere a producției industriale lunare, de -3,9% pe serie brută și -6,9%… Mai mult

12.02.2020

Analiză

România și deficitul excesiv – ce este, ce riscăm, ce putem face

România a mai încălcat regula de deficit buget bugetar de maxim 3% din PIB în perioada de preaderare 1998 – 2001 și după aderare 2008… Mai mult

12.02.2020

Analiză

Salariul mediu net a urcat la aproape 700 de euro, productivitatea muncii industriale la -1,2%

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna decembrie 2019 a ajuns la 5.465 lei, cu 5,2% mai mare faţă de luna… Mai mult

11.02.2020

Cronicile

Derapajele comerțului exterior al României

de Marin Pana , 16.4.2019

Potrivit datelor publicate de INS în Buletinul de comerţ exterior nr.12/2018, România a înregistrat anul trecut deficite comerciale mai mari de 1 miliard de euro cu nouă state, dintre care cinci membre UE, la care s-au adăugat China, Rusia, Kazahstan şi (new entry pe 2018) Turcia, ţară cu care am avut sold excedentar în urmă cu doar cinci ani.

Surprinzător, rezultatul cumulat cu cele mai mari cinci economii din UE ( Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia şi Spania) este uşor pozitiv, în timp ce rezultatul cu patru state foste socialiste din Europa Centrală (Polonia, Ungaria, Slovacia şi Cehia) este devastator, respectiv -5,9 miliarde de euro, aproape cât ne aduce perechea imbatabilă China – Rusia ( -6,45 miliarde euro).

Reamintim că valoarea relativă la rezultatul economic naţional a deficitului comercial al României pe anul 2018 s-a ridicat la aproape 7,5% din PIB.

Chiar şi după compensarea prin serviciile prestate la extern şi banii trimişi în ţară de cei plecaţi la lucru înstrăinătate, am ajuns la un deficit de cont curent de circa 4,5% din acelaşi PIB.

Evoluţia comerţului cu Turcia, elocvent pentru acumularea deficitelor externe

Dincolo de impactul vizual al autobuzelor bleu în Capitală, evoluţia relaţiilor comerciale cu Turcia are un tâlc mult mai important pentru modul în care România a înţeles în ultimii ani să se dezvolte. Cu forţarea motorului cererii interne şi neglijarea exporturilor, cele care ne-au scos mai mereu la liman în perioadele de criză economică.

Datele oficiale publicate de-a lungul timpului de INS arată clar cum ne-am mulţumit să batem pasul pe loc în ultimii cinci ani pe o piaţă balcanică foarte importantă, undeva la pragul de 2 miliarde de euro pe partea de export, în timp ce importurile cu originea în Anatolia au crescut rapid, odată cu puterea de cumpărare autohtonă, expandată mult peste ritmul de creştere al economiei.

Mărfurile otomane au inversat soldul de pe excedent pentru noi către excedent masiv pentru ei, au invadat magazinele şi se îndreaptă spre 4 miliarde de euro pe partea de importuri ale României.

Astfel, Turcia a ajuns mai ceva decât Olanda sau Germania din punct de vedere al rezultatului schimburilor externe, ceea ce ar trebui să ne dea de gândit.

În treacăt fie spus, asta în condiţiile în care nici Germania nu a stat pe loc şi, la un volum cu mult mai mare al schimburilor comerciale cu România, a ajuns la un ritm de creştere a deficitului generat nouă încă şi mai mare decât cel obţinut de turci ( aproape 78% faţă 75%, oricum cifre extrem de mari de la un an la altul).

Polonia a luat faţa Ungariei pe post de aducătoare de deficit

Pentru clarificarea direcțiilor în care ar trebui să acționăm, dincolo de considerentele de ordin general, merită menționat topul țărilor cu care avem deficit de peste un miliard de euro cu fiecare. Aceste state concentrează mai mult decât întregul deficitul comercial al României, respectiv 115,8% din total, ceea ce arată o concentrare destul de pronunţată dar şi direcţiile pe care avem de lucrat.

Pe fondul unei creşteri semnificative a apetenţei pieţei româneşti la raportul calitate-preţ al mărfurilor poloneze, importurile pe această relaţie le-au depăşit pe cele din China iar Polonia a trecut de puţin în faţa Ungariei pe post de principal partener din piaţa europeană cu care avem deficit comercial. Mai grav, cu excepţia Chinei, Rusiei şi Kazahstanului ( cazuri cu totul speciale), Polonia este şi singurul stat faţă de care am coborât  cu gradul de acoperire al importurilor prin exporturi sub pragul de 50%.

De reţinut şi faptul că modificări procentuale relativ puţin însemnate în schimburile cu Germania, principalul nostru partener comercial, pot aduce modificări rapide şi masive ale deficitului comercial. Precum şi necesitatea de a creşte livrările către pieţe foarte mari precum cea rusă sau cea chineză, pentru a mai limita din deficitele inerente, greu de stăvilit.

În fine, dincolo de surprinzătoarele dar foarte beneficele excedente înregistrate cu Franţa şi cu SUA, trebuie semnalate consecinţele negative importante pentru România al apropiatului Brexit, deoarece Marea Britanie era singurul mare partener comercial cu care aveam un excedent de peste un miliard de euro (1.129,2 milioane euro în 2018)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 16.4.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Summit RBL: Blind spots în modele de business și organizații

Vladimir Ionescu

Nu întotdeauna viteza de transformare a organizațiilor ține pasul cu ceea ce se întâmplă în lumea din jurul nostru și cu dinamica oamenilor din companie.… Mai mult

Stiri

Industria din România a intrat în a doua lună de contracție – barometru IRSOP

Vladimir Ionescu

Activitatea din industrie a intrat în a doua lună de contracție, în contextul în care cererea a rămas slabă și a influențat negativ volumul producției… Mai mult

Stiri

Cererea mondială de petrol în 2020, cel mai redus ritm de creştere din ultimii 10 ani – estimare IEA

Adrian N Ionescu

Agenţia Internaţională de Energie (IEA) a estimat pentru ianuarie 2020 cea dintâi reducere lunară a cererii de petrol de la criza financiară din 2009 încoace,… Mai mult

Europa

Italia avertizează UE că trebuie să se pregătească să o ajute financiar și să îi ofere ”flexibilitate” în respectarea obiectivelor bugetare

Iulian Soare

Italia transmite semnale de avertizare către UE că are nevoie de flexibilitatea Comisiei Europene în chestiunea respectării obiectivelor bugetare, din cauza epidemiei de coronavirus ce… Mai mult

Europa

Venezuela a devenit al treilea mare rezervor de migrație în UE – statistica europeană a cererilor de azil

Iulian Soare

Numărul cetățenilor străini care solicită azil în Uniunea Europeană a crescut pentru prima dată după 2015, cu un salt important al solicitanților din America Latină,… Mai mult

Stiri

Creșterea economică a României în 2020 va fi 4,1%, ca în 2019 – estimare Comisia Națională de Prognoză

Adrian N Ionescu

Comisia Națională de Prognoză și Statistică (CNSP) vede o creștere economică reală de 4,1% în 2020, ca aceea estimată pentru anul trecut, chiar dacă avertizează,… Mai mult

Stiri

Nicolae Istudor a fost reales Rector al ASE

Vladimir Ionescu

Comunitatea universitară a Academiei de Studii Economice din București și-a votat Rectorul pentru perioada 2020-2024, în funcție fiind reales profesor universitar doctor Nicolae Istudor. Potrivit… Mai mult


-->