vineri

29 martie, 2024

16 ianuarie, 2018

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele unsprezece luni ale anului în curs un deficit de 5.581 milioane euro, rezultat cu 93% mai mare decât cel înregistrat în aceeaşi perioadă din 2016.

Minusul  înregistrat pe partea de bunuri a crescut cu peste 28% şi a ajuns la 10,5 miliarde de euro, în timp ce plusul adus de segmentul de servicii s-a majorat cu doar trei procente, până la +7,2 miliarde euro.

Astfel, deficitul rezultat din schimbul de produse cu partenerii externi a urcat până la 5,7% din PIB-ul estimat pentru anul în curs şi a fost acoperit doar în proporţie ceva mai mare de două treimi cu banii obţinuţi pe partea de servicii, unde transporturile au adus aproape jumătate din totalul sodului pozitiv (3,33 miliarde euro).


Serviciile de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor au avansat cu un foarte solid +11,5%, până la un rezultat de aproape două miliarde şi jumătate de euro ce a venit să acopere aproape un sfert din deficitul de pe zona schimburilor de bunuri. Similar, la capitolul „alte servicii”, s-a consemnat un plus de 15,5%, până la +2,2 miliarde euro.

Din păcate, pe fondul unor creşteri substanţiale dar ceva mai mici la încasări decât plăţi (+48% pe credit faţă de +58% pe debit, în cursul celor 11 luni analizate), soldul cronic negativ din turism aproape s-a dublat faţă de anul precedent, de la -440 milioane euro la -833 milioane euro.

Şi pe celelalte două mari componente ale balanţei de plăţi, evoluţiile au fost nefaste. Deficitul consemnat de veniturile primare (din muncă, din investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii, şi alte venituri primare precum impozite sau subvenţii) s-a majorat cu peste opt procente faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Totodată, pe zona de venituri secundare, unde regăsim sumele transferate de cei care lucrează în străinătate, soldul pozitiv a scăzut cu aproape opt procente. Diminuarea de aproape 20% a sumelor trimise în ţară (de la circa 4,7 miliarde euro până la 3,8 miliarde euro) a prevalat în faţa reducerii cu 30% a banilor trimişi din România către exterior ( de la 2,3 miliarde euro până la 1,6 miliarde euro).


Fapt notabil, veniturile secundare, unde figurează banii trimişi acasă de „căpşunari”, de unde erau anul trecut pe locul doi ca importanţă după transporuri, acum mai apar de-abia pe locul al patrulea în expresie netă, fiind chiar sub cele consemnate pe partea de „alte servicii” ( + 2.155 milioane euro faţă de 2.205 milioane euro).

Investiţiile străine, cu o cincime peste cele din 2016

Tendinţă îngrijorătoare pentru interesul de care se bucură moneda naţională, soldul depozitelor pe termen lung ale nerezidenților s-a diminuat cu o şesime în primele unsprezece luni din 2017 (de la 3,64 milioane euro la 3,06 milioane euro). Serviciul datoriei externe aferent acestor depozite a însumat aproape 1,3 milliarde de euro.

Fapt îmbucurător şi necesar prin prisma susţinerii cursului de schimb, investițiile directe ale nerezidenților au crescut substanţial pe parcursul lunii noiembrie şi au ajuns la valori cu 20% peste cele de anul trecut (4.377 milioane euro faţă de 3.651 milioane euro). Însă nu atât pe calea unui reviriment al participaţiilor la capital, care s-au păstrat cam la trei miliarde şi jumătate de euro, cât prin avântul luat de creditele intragrup, care s-au dus până la 875 milioane euro.

Datoria externă totală a avansat cu 1,6% faţă de nivelul consemnat la sfârşitul lui 2016 şi a ajuns la 94.393 milioane euro. Plățile aferente datoriei externe pe primele unsprezece luni din acest an au însumat aproape 62 miliarde euro.

Cu toate acestea, rata serviciului datoriei externe pe termen mediu și lung, a fost de 21,1% în ianuarie-noiembrie 2017, mult sub nivelul de 30% consemnat în anul 2016. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a continuat  să se ducă tot mai mult sub limita teoretic recomandabilă de 6 luni  (5,4 luni) şi s-a îndepărtat de cele 6,3 luni consemnate la finele anului trecut.

După cum anticipam anterior, obligațiile de plată către exterior asumate pe termen scurt au trecut în noiembrie 2017 pragul de 25 miliarde de euro spre care se îndreptau de la începutul anului şi au ajuns la 25.039 milioane euro. Totodată, gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare ale BNR ( recomandat a fi la peste 100%) a scăzut semnificativ, până la 84,1%, valoare mult sub cea de 90,5% consemnată la finele lui 2016.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: