Analiză

T2 din 2019 – Venitul mediu lunar s-a dublat din 2014 încoace

Datele publicate de INS pentru trimestrul II 2019 arată că veniturile românilor au depășit nivelul de 1.800 lei lunar pe persoană. Ele au fost de… Mai mult

07.10.2019

La obiect

Deficit bugetar la opt luni – salariile bugetarilor au dat peste 40% din creșterea cheltuielilor

Execuția bugetară pe primele opt luni din anul 2019 s-a soldat cu un deficit de circa 21,9 miliarde de lei sau 2,13% din PIB-ul estimat… Mai mult

07.10.2019

Chestiunea

Gospodăriile de pensionari, majoritare în România: Statistica tristă care pune politicile pe termen scurt în contradicție cu cele pe termen lung

Cele mai multe dintre cele aproape 7,5 milioane de gospodării din România sunt de pensionari, după statutul ocupațional al capului gospodăriei, potrivit datelor publicate de… Mai mult

06.10.2019

La obiect

Bugetul de Apărare la 8 luni: 1% din PIB, din care 02% din PIB sunt pentru înzestrare

Intrat în ultimul trimestru al anului 2019, Guvernul României ar trebui să depună eforturi deosebite pentru a respecta angajamentul de 2% cheltuieli anuale pentru Apărare… Mai mult

03.10.2019

Cronicile

Deficitul contului curent sparge pragul critic de 4% din PIB, după o creștere de 60%

de Marin Pana , 14.1.2019

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele unsprezece luni din anul curent un deficit de 8,73 miliarde de euro, cu circa 60% mai mare faţă de cel consemnat în aceeaşi perioadă a anului anterior. De reţinut, suma este deja de 4,28% din PIB recent estimat oficial în prognoza de toamnă la 204,06 miliarde euro ( 949,6 miliarde lei curs mediu de 4,6535 lei/euro).

Reamintim că estimarea de deficit de cont curent fusese revizuită în toamnă (cam optimist) de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) de la 3,1% din PIB la 3,5% din PIB. Valoarea critică pe tabloul de bord pentru urmărirea dezechilibrelor macroeconomice ale ţărilor membre UE (calculată ca medie pe ultimii trei ani) este de 4% din PIB. Dacă în 2019 şi 2020 nu reuşim să inversăm trendul din balanţa de plăţi, vom ieşi din cerinţele de macrostabilitate pe deficitul extern.

Cea mai slabă evoluţie s-a înregistrat pe segmentul combinat de bunuri şi servicii, unde creşterea soldului negativ a fost de peste 90% (de la circa 3 miliarde euro la 5,7 miliarde euro). În timp ce schimburile de mărfuri cu exteriorul s-au soldat cu un rezultat mai slab cu circa două milliarde şi jumătate de euro (de la -10,63 miliarde euro la -13,16 miliarde euro), soldul tradiţional pozitiv pe segmentul de servicii a scăzut ceva mai mult de două procente, de la +7,65 miliarde euro la +7,48 miliarde euro.

Ritmul de creştere a plăţilor în contul bunurilor livrate în ţară (+11,1%) a fost mai mare faţă de sumele intrate în contul expedierilor efectuate (+8,5%). Totodată, s-a diminuat şi capacitatea de a acoperi o parte semnificativă din minusul rezultat în schimbul de mărfuri pe baza soldului pozitiv al serviciilor, de la circa 72% la doar 57%.

(Citiți și: ”Valentin Lazea / ADN-ul economic al României, citit în deficitul de cont curent (II). România în contextul european și global”)

Rezultatul a fost ceva mai slab şi pe segmentul de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor (2.417 milioane euro faţă de 2.508 milioane euro) iar soldul pozitiv din activitatea de transport a scăzut cu 3,5%, de la +3.528 milioane euro la +3.407 milioane euro). Alte servicii au perfomat mai bine şi au consemnat un aport suplimentar de aproape 2,75 miliarde euro.

Totodată, a continuat deteriorarea soldului pe partea de turism-călătorii, unde încasările au crescut cu 10% dar cheltuielile, alimentate de creşterea veniturilor populaţiei, au avansat cu aproape 20%. Astfel, s-a consemnat o deteriorare semnificativă a soldului sectorial (+44%, de la -760 milioane euro până la -1.097 milioane euro).

Deficitul înregistrat la începutul anului de veniturile primare (din muncă, din investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii, şi alte venituri primare precum impozite sau subvenţii) a crescut cu 260 milioane euro (5,6% în plus faţă de aceeaşi perioadă din 2017).

Din păcate, pe partea de venituri secundare, unde regăsim sumele transferate de cei care lucrează în străinătate, soldul pozitiv a scăzut cu aproape 300 de milioane euro. Dacă sumele trimise în ţară au evoluat în scădere (de la 3.898 milioane euro la 3.684 milioane euro), cele ieşite din ţară au crescut uşor (de la 1.718 milioane euro la 1.802 milioane euro).

Datoria externă totală se îndreaptă spre pragul de 100 miliarde de euro

Soldul depozitelor pe termen lung ale nerezidenților s-a situat cu 12% sub nivelul de la finele anului trecut (2.169 milioane euro la 30.11.2018 faţă 2.468 milioane euro la 31.12.2017). Serviciul datoriei externe aferent acestora a fost de aproximativ 1,6 miliarde de euro.

Investițiile directe ale nerezidenților au fost în intervalul ianuarie-noiembrie din acest an cu 8,5% mai mari faţă de aceeaşi perioadă din 2017 (4.842 milioane euro faţă de 4.460 milioane euro). Participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) s-au cifrat la 3.771 milioane euro iar creditele intragrup au înregistrat valoarea de 1.071 milioane euro.

Datoria externă totală a crescut după primele unsprezece luni ale lui 2018 cu 2 miliarde de euro (sau +2%) faţă de nivelul consemnat la sfârşitul lui 2017 şi a ajuns la 99.364 milioane euro. De reţinut, însă, în timp ce datoria pe termen mediu şi lung s-a redus cu 1,2%, datoria pe termen scurt a crescut cu aproape 10%. De la începutul anului, plățile aferente datoriei externe au depăşit 54 miliarde de euro.

Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu și lung, a fost de 20%, în scădere faţă de luna anterioară şi sub nivelul de 25% consemnat în anul 2017 (valoare, la rândul ei, mai mica decât cea de 30% de la finele lui 2016).

Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii s-a păstrat la nivelul 4,8 luni, dar a rămas sub nivelul din 2017 (5,4 luni) şi sub recomandarea teoretică de 6 luni.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală (inclusiv ratele de capital scadente în următoarele 12 luni la datoria externă pe termen lung) cu rezervele valutare la BNR, a scăzut faţă de luna anterioară şi a rămas mult sub nivelurile consemnate în anii trecuţi.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 14.1.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Rick Perry, secretarul de stat pentru Energie și susținător al proiectelor de la Marea Neagră, înlocuit cu adjunctul său

Iulian Soare

Propunerea pentru înlocuirea lui Rick Perry, ministrul american al Energiei, este adjunctul acestuia, Dan Brouillette (foto), a anunțat vineri președintele Donald Trump. „Sunt bucuros să… Mai mult

Europa

Manifestații violente la Barcelona – sute de mii de persoane au venit din alte orașe ale Cataloniei

Iulian Soare

Peste 500.000 de persoane au manifestat vineri seară la Barcelona împotriva pedepsei cu închisoarea primită de liderii mișcării pentru independenţa Cataloniei. Centrul oraşului a fost… Mai mult

Stiri

Fosta șefă a TAROM, citată la DNA în legătură cu informația că Răzvan Cuc ar fi încercat să împiedice votul unor parlamentari la moțiune

Vladimir Ionescu

Mădălina Mezei(foto), demisă marți de la conducerea TAROM, a fost citată pentru luni la DNA, care s-a autosesizat în legătură cu informația că ministrul Transporturilor… Mai mult

Europa

Mihail Gorbaciov: A început militarizarea politicii mondiale

Iulian Soare

Ultimul lider al fostei Uniuni Sovietice, Mihail Gorbaciov, a avertizat vineri că lumea se îndreaptă militarizarea politicii şi a lansat un apel către SUA şi… Mai mult

Stiri

EY: Companiile vor plăti pentru necolectarea deșeurilor electrice și electronice

Adrian N Ionescu

Companiile care pun pe piață produse electrice și electronice vor plăti 4 / lei kg de deșeuri de acest tip (20 lei / kg de… Mai mult

Stiri

PSD își înșurubează apropiații în aparatul de stat: Metoda ”concursul pe ultima sută de metri”

Razvan Diaconu

Cu câteva zile înainte de moțiune, dar mai ales după demiterea Guvernului de către Parlament, PSD a pornit o amplă operațiune de salvare a ”armatei”… Mai mult

Stiri

China – la cea mai redusă creștere economică din ultimii 28 de ani

Adrian N Ionescu

China, a doua cea mai mare economie a lumii, China, a înregistrat cel mai redus ritm de creştere din 1992 încoace, pe fondul intensificării războiului… Mai mult