Digital

România digitalizată: plătești online, apoi mergi la ghișeu ca să dovedești plata

În ciuda nevoii disperate de bani la buget, cu un deficit bugetar care s-a dublat în doar o lună, Fiscul preferă offline-ul cand vine vorba… Mai mult

18.06.2019

Chestiunea

Noul Cod Administrativ: de la ”noua metodă de baronizare” la interesul cetățeanului. Prevederile controversate

“Codul administrativ trebuie adoptat”, a declarat miercuri premierul Viorica Dăncilă, după ce a anunțat amânarea aprobării acestuia prin OUG. Proiectul conține aproximativ 300 de pagini,… Mai mult

17.06.2019

La obiect

”Îți cer un singur lucru: dă Europa Rusiei.” Atunci s-a tranșat și soarta României

Textul de mai jos e o înșiruire de fragmente din articolul ”Îți cer un singur lucru: dă Europa Rusiei”, apărut în revista – exclusiv print… Mai mult

17.06.2019

La obiect

Aprecierea leului maschează temporar dezechilibrele economiei. Când vine scadenţa?

Aprecierea relativ spectaculoasă a leului din ultimele săptămâni a fost mai ales efectul unei conjuncturi favorabile pe pieţele externe, dar dezechilibrul marilor deficite externe nu… Mai mult

17.06.2019

Cronicile

Deficitul contului curent sparge pragul critic de 4% din PIB, după o creștere de 60%

de Marin Pana , 14.1.2019

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele unsprezece luni din anul curent un deficit de 8,73 miliarde de euro, cu circa 60% mai mare faţă de cel consemnat în aceeaşi perioadă a anului anterior. De reţinut, suma este deja de 4,28% din PIB recent estimat oficial în prognoza de toamnă la 204,06 miliarde euro ( 949,6 miliarde lei curs mediu de 4,6535 lei/euro).

Reamintim că estimarea de deficit de cont curent fusese revizuită în toamnă (cam optimist) de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) de la 3,1% din PIB la 3,5% din PIB. Valoarea critică pe tabloul de bord pentru urmărirea dezechilibrelor macroeconomice ale ţărilor membre UE (calculată ca medie pe ultimii trei ani) este de 4% din PIB. Dacă în 2019 şi 2020 nu reuşim să inversăm trendul din balanţa de plăţi, vom ieşi din cerinţele de macrostabilitate pe deficitul extern.

Cea mai slabă evoluţie s-a înregistrat pe segmentul combinat de bunuri şi servicii, unde creşterea soldului negativ a fost de peste 90% (de la circa 3 miliarde euro la 5,7 miliarde euro). În timp ce schimburile de mărfuri cu exteriorul s-au soldat cu un rezultat mai slab cu circa două milliarde şi jumătate de euro (de la -10,63 miliarde euro la -13,16 miliarde euro), soldul tradiţional pozitiv pe segmentul de servicii a scăzut ceva mai mult de două procente, de la +7,65 miliarde euro la +7,48 miliarde euro.

Ritmul de creştere a plăţilor în contul bunurilor livrate în ţară (+11,1%) a fost mai mare faţă de sumele intrate în contul expedierilor efectuate (+8,5%). Totodată, s-a diminuat şi capacitatea de a acoperi o parte semnificativă din minusul rezultat în schimbul de mărfuri pe baza soldului pozitiv al serviciilor, de la circa 72% la doar 57%.

(Citiți și: ”Valentin Lazea / ADN-ul economic al României, citit în deficitul de cont curent (II). România în contextul european și global”)

Rezultatul a fost ceva mai slab şi pe segmentul de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor (2.417 milioane euro faţă de 2.508 milioane euro) iar soldul pozitiv din activitatea de transport a scăzut cu 3,5%, de la +3.528 milioane euro la +3.407 milioane euro). Alte servicii au perfomat mai bine şi au consemnat un aport suplimentar de aproape 2,75 miliarde euro.

Totodată, a continuat deteriorarea soldului pe partea de turism-călătorii, unde încasările au crescut cu 10% dar cheltuielile, alimentate de creşterea veniturilor populaţiei, au avansat cu aproape 20%. Astfel, s-a consemnat o deteriorare semnificativă a soldului sectorial (+44%, de la -760 milioane euro până la -1.097 milioane euro).

Deficitul înregistrat la începutul anului de veniturile primare (din muncă, din investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii, şi alte venituri primare precum impozite sau subvenţii) a crescut cu 260 milioane euro (5,6% în plus faţă de aceeaşi perioadă din 2017).

Din păcate, pe partea de venituri secundare, unde regăsim sumele transferate de cei care lucrează în străinătate, soldul pozitiv a scăzut cu aproape 300 de milioane euro. Dacă sumele trimise în ţară au evoluat în scădere (de la 3.898 milioane euro la 3.684 milioane euro), cele ieşite din ţară au crescut uşor (de la 1.718 milioane euro la 1.802 milioane euro).

Datoria externă totală se îndreaptă spre pragul de 100 miliarde de euro

Soldul depozitelor pe termen lung ale nerezidenților s-a situat cu 12% sub nivelul de la finele anului trecut (2.169 milioane euro la 30.11.2018 faţă 2.468 milioane euro la 31.12.2017). Serviciul datoriei externe aferent acestora a fost de aproximativ 1,6 miliarde de euro.

Investițiile directe ale nerezidenților au fost în intervalul ianuarie-noiembrie din acest an cu 8,5% mai mari faţă de aceeaşi perioadă din 2017 (4.842 milioane euro faţă de 4.460 milioane euro). Participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) s-au cifrat la 3.771 milioane euro iar creditele intragrup au înregistrat valoarea de 1.071 milioane euro.

Datoria externă totală a crescut după primele unsprezece luni ale lui 2018 cu 2 miliarde de euro (sau +2%) faţă de nivelul consemnat la sfârşitul lui 2017 şi a ajuns la 99.364 milioane euro. De reţinut, însă, în timp ce datoria pe termen mediu şi lung s-a redus cu 1,2%, datoria pe termen scurt a crescut cu aproape 10%. De la începutul anului, plățile aferente datoriei externe au depăşit 54 miliarde de euro.

Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu și lung, a fost de 20%, în scădere faţă de luna anterioară şi sub nivelul de 25% consemnat în anul 2017 (valoare, la rândul ei, mai mica decât cea de 30% de la finele lui 2016).

Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii s-a păstrat la nivelul 4,8 luni, dar a rămas sub nivelul din 2017 (5,4 luni) şi sub recomandarea teoretică de 6 luni.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală (inclusiv ratele de capital scadente în următoarele 12 luni la datoria externă pe termen lung) cu rezervele valutare la BNR, a scăzut faţă de luna anterioară şi a rămas mult sub nivelurile consemnate în anii trecuţi.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 14.1.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Legea pensiilor – adoptată: impactul bugetar în anul electoral este de 5 miliarde de euro

Razvan Diaconu

Camera Deputaților a adoptat, cu 197 de voturi pentru, niciun vot împotriva și 70 de abțineri, legea pensiilor, reexaminată după ce a fost declarată parțial… Mai mult

Europa

Tabloul de bord privind Inovarea: România se distanțează de UE, Estonia devine inovator puternic, Uniunea depășește SUA

Mariana Bechir

Tabloul Inovării în UE 2019 confirmă consolidarea contraperformanțelor României: rămâne statul membru cu cel mai mic scor, cea mai mare scădere față de 2011 și… Mai mult

Europa

Republica Moldova / Judecătorii Curții Constituționale au demisionat “in corpore”

Iulian Soare

Toți judecătorii Curții Constituționale din Moldova au demisionat miercuri, anunță un comunicat al acestei instituții de la Chișinău: Astăzi, 26 iunie 2019, judecătorii Curții Constituționale… Mai mult

Stiri

Renate Weber – noul Avocat al Poporului

Vladimir Ionescu

Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului a votat, miercuri, numirea fostului europarlamentar Renate Weber (foto) în funcția de Avocat al Poporului. Mandatul are o… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis a invitat-o pe Maia Sandu în România, săptămâna viitoare

Vladimir Ionescu

Președintele României, Klaus Iohannis, a invitat-o pe premierul Republicii Moldova, Maia Sandu, la București. Anunțul a fost făcut de către prim-ministrul statului vecin. ”Astăzi am… Mai mult

Stiri

CCR declară constituţională legea de repatriere a rezervei de aur

Adrian N Ionescu

Curtea Constituțională (CCR) a respins miercuri, cu 7 voturi ”pentru” și 2 voturi ”împotrivă” sesizarea depusă de PNL în legătură cu legea care obligă Banca… Mai mult

Stiri

Primele obligaţiuni ipotecare din România – listate la Bursă de Alpha Bank. Ce ar trebui să urmeze

Adrian N Ionescu

  Alpha Bank România a listat la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) cea dintâi emisiune de obligaţiuni ipotecare realizată în România, o premieră care ar… Mai mult