Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele unsprezece luni din anul curent un deficit de 8,73 miliarde de euro, cu circa 60% mai mare faţă de cel consemnat în aceeaşi perioadă a anului anterior. De reţinut, suma este deja de 4,28% din PIB recent estimat oficial în prognoza de toamnă la 204,06 miliarde euro ( 949,6 miliarde lei curs mediu de 4,6535 lei/euro).
Reamintim că estimarea de deficit de cont curent fusese revizuită în toamnă (cam optimist) de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) de la 3,1% din PIB la 3,5% din PIB. Valoarea critică pe tabloul de bord pentru urmărirea dezechilibrelor macroeconomice ale ţărilor membre UE (calculată ca medie pe ultimii trei ani) este de 4% din PIB. Dacă în 2019 şi 2020 nu reuşim să inversăm trendul din balanţa de plăţi, vom ieşi din cerinţele de macrostabilitate pe deficitul extern.
Cea mai slabă evoluţie s-a înregistrat pe segmentul combinat de bunuri şi servicii, unde creşterea soldului negativ a fost de peste 90% (de la circa 3 miliarde euro la 5,7 miliarde euro). În timp ce schimburile de mărfuri cu exteriorul s-au soldat cu un rezultat mai slab cu circa două milliarde şi jumătate de euro (de la -10,63 miliarde euro la -13,16 miliarde euro), soldul tradiţional pozitiv pe segmentul de servicii a scăzut ceva mai mult de două procente, de la +7,65 miliarde euro la +7,48 miliarde euro.
Ritmul de creştere a plăţilor în contul bunurilor livrate în ţară (+11,1%) a fost mai mare faţă de sumele intrate în contul expedierilor efectuate (+8,5%). Totodată, s-a diminuat şi capacitatea de a acoperi o parte semnificativă din minusul rezultat în schimbul de mărfuri pe baza soldului pozitiv al serviciilor, de la circa 72% la doar 57%.
(Citiți și: ”Valentin Lazea / ADN-ul economic al României, citit în deficitul de cont curent (II). România în contextul european și global”)
Rezultatul a fost ceva mai slab şi pe segmentul de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor (2.417 milioane euro faţă de 2.508 milioane euro) iar soldul pozitiv din activitatea de transport a scăzut cu 3,5%, de la +3.528 milioane euro la +3.407 milioane euro). Alte servicii au perfomat mai bine şi au consemnat un aport suplimentar de aproape 2,75 miliarde euro.
Totodată, a continuat deteriorarea soldului pe partea de turism-călătorii, unde încasările au crescut cu 10% dar cheltuielile, alimentate de creşterea veniturilor populaţiei, au avansat cu aproape 20%. Astfel, s-a consemnat o deteriorare semnificativă a soldului sectorial (+44%, de la -760 milioane euro până la -1.097 milioane euro).
Deficitul înregistrat la începutul anului de veniturile primare (din muncă, din investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii, şi alte venituri primare precum impozite sau subvenţii) a crescut cu 260 milioane euro (5,6% în plus faţă de aceeaşi perioadă din 2017).
Din păcate, pe partea de venituri secundare, unde regăsim sumele transferate de cei care lucrează în străinătate, soldul pozitiv a scăzut cu aproape 300 de milioane euro. Dacă sumele trimise în ţară au evoluat în scădere (de la 3.898 milioane euro la 3.684 milioane euro), cele ieşite din ţară au crescut uşor (de la 1.718 milioane euro la 1.802 milioane euro).
Datoria externă totală se îndreaptă spre pragul de 100 miliarde de euro
Soldul depozitelor pe termen lung ale nerezidenților s-a situat cu 12% sub nivelul de la finele anului trecut (2.169 milioane euro la 30.11.2018 faţă 2.468 milioane euro la 31.12.2017). Serviciul datoriei externe aferent acestora a fost de aproximativ 1,6 miliarde de euro.
Investițiile directe ale nerezidenților au fost în intervalul ianuarie-noiembrie din acest an cu 8,5% mai mari faţă de aceeaşi perioadă din 2017 (4.842 milioane euro faţă de 4.460 milioane euro). Participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) s-au cifrat la 3.771 milioane euro iar creditele intragrup au înregistrat valoarea de 1.071 milioane euro.
Datoria externă totală a crescut după primele unsprezece luni ale lui 2018 cu 2 miliarde de euro (sau +2%) faţă de nivelul consemnat la sfârşitul lui 2017 şi a ajuns la 99.364 milioane euro. De reţinut, însă, în timp ce datoria pe termen mediu şi lung s-a redus cu 1,2%, datoria pe termen scurt a crescut cu aproape 10%. De la începutul anului, plățile aferente datoriei externe au depăşit 54 miliarde de euro.
Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu și lung, a fost de 20%, în scădere faţă de luna anterioară şi sub nivelul de 25% consemnat în anul 2017 (valoare, la rândul ei, mai mica decât cea de 30% de la finele lui 2016).
Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii s-a păstrat la nivelul 4,8 luni, dar a rămas sub nivelul din 2017 (5,4 luni) şi sub recomandarea teoretică de 6 luni.
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală (inclusiv ratele de capital scadente în următoarele 12 luni la datoria externă pe termen lung) cu rezervele valutare la BNR, a scăzut faţă de luna anterioară şi a rămas mult sub nivelurile consemnate în anii trecuţi.
Urmărește-ne pe Google News
