fbpx Modifica setari cookieuri

Analiză

Situația bugetară cu care a intrat România în criza Covid-19

Intrarea în criza COVID ne-a prins într-un moment nefast cu execuția bugetară, tocmai când încercam să reechilibrăm economia dinspre consum spre investiții, dar pe un… Mai mult

29.03.2020

Analiză

Datoria guvernamentală a crescut cu 46% din 2015 încoace

Datoria administrației publice conform metodologiei UE (datoria guvernamentală) a României a fost la finalul lunii ianuarie 2020 de circa 392 miliarde lei sau 37,2% din… Mai mult

26.03.2020

La obiect

Sistemul medical intră în carantină mai repede decât pacienții: sute de cadre medicale sunt contaminate, echipamentul de protecție e insuficient și vine prea târziu

Sute de cadre medicale au fost contaminate cu Covid-19 si au fost izolate la domiciliu, iar unele spitale au intrat în carantină in corpore –… Mai mult

25.03.2020

Chestiunea

Tabelul cu care a intrat România în criza Covid-19: Topul destinațiilor de export și țările din care facem cele mai multe importuri

România a intrat în criza Covid-19 cu una din cele mai nefericite situații privind balanța comercială și e greu de crezut că politicile economice ar… Mai mult

25.03.2020

Deficitul contului curent sparge pragul critic de 4% din PIB, după o creștere de 60%

de Marin Pana , 14.1.2019

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele unsprezece luni din anul curent un deficit de 8,73 miliarde de euro, cu circa 60% mai mare faţă de cel consemnat în aceeaşi perioadă a anului anterior. De reţinut, suma este deja de 4,28% din PIB recent estimat oficial în prognoza de toamnă la 204,06 miliarde euro ( 949,6 miliarde lei curs mediu de 4,6535 lei/euro).

Reamintim că estimarea de deficit de cont curent fusese revizuită în toamnă (cam optimist) de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) de la 3,1% din PIB la 3,5% din PIB. Valoarea critică pe tabloul de bord pentru urmărirea dezechilibrelor macroeconomice ale ţărilor membre UE (calculată ca medie pe ultimii trei ani) este de 4% din PIB. Dacă în 2019 şi 2020 nu reuşim să inversăm trendul din balanţa de plăţi, vom ieşi din cerinţele de macrostabilitate pe deficitul extern.

Cea mai slabă evoluţie s-a înregistrat pe segmentul combinat de bunuri şi servicii, unde creşterea soldului negativ a fost de peste 90% (de la circa 3 miliarde euro la 5,7 miliarde euro). În timp ce schimburile de mărfuri cu exteriorul s-au soldat cu un rezultat mai slab cu circa două milliarde şi jumătate de euro (de la -10,63 miliarde euro la -13,16 miliarde euro), soldul tradiţional pozitiv pe segmentul de servicii a scăzut ceva mai mult de două procente, de la +7,65 miliarde euro la +7,48 miliarde euro.

Ritmul de creştere a plăţilor în contul bunurilor livrate în ţară (+11,1%) a fost mai mare faţă de sumele intrate în contul expedierilor efectuate (+8,5%). Totodată, s-a diminuat şi capacitatea de a acoperi o parte semnificativă din minusul rezultat în schimbul de mărfuri pe baza soldului pozitiv al serviciilor, de la circa 72% la doar 57%.

(Citiți și: ”Valentin Lazea / ADN-ul economic al României, citit în deficitul de cont curent (II). România în contextul european și global”)

Rezultatul a fost ceva mai slab şi pe segmentul de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor (2.417 milioane euro faţă de 2.508 milioane euro) iar soldul pozitiv din activitatea de transport a scăzut cu 3,5%, de la +3.528 milioane euro la +3.407 milioane euro). Alte servicii au perfomat mai bine şi au consemnat un aport suplimentar de aproape 2,75 miliarde euro.

Totodată, a continuat deteriorarea soldului pe partea de turism-călătorii, unde încasările au crescut cu 10% dar cheltuielile, alimentate de creşterea veniturilor populaţiei, au avansat cu aproape 20%. Astfel, s-a consemnat o deteriorare semnificativă a soldului sectorial (+44%, de la -760 milioane euro până la -1.097 milioane euro).

Deficitul înregistrat la începutul anului de veniturile primare (din muncă, din investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii, şi alte venituri primare precum impozite sau subvenţii) a crescut cu 260 milioane euro (5,6% în plus faţă de aceeaşi perioadă din 2017).

Din păcate, pe partea de venituri secundare, unde regăsim sumele transferate de cei care lucrează în străinătate, soldul pozitiv a scăzut cu aproape 300 de milioane euro. Dacă sumele trimise în ţară au evoluat în scădere (de la 3.898 milioane euro la 3.684 milioane euro), cele ieşite din ţară au crescut uşor (de la 1.718 milioane euro la 1.802 milioane euro).

Datoria externă totală se îndreaptă spre pragul de 100 miliarde de euro

Soldul depozitelor pe termen lung ale nerezidenților s-a situat cu 12% sub nivelul de la finele anului trecut (2.169 milioane euro la 30.11.2018 faţă 2.468 milioane euro la 31.12.2017). Serviciul datoriei externe aferent acestora a fost de aproximativ 1,6 miliarde de euro.

Investițiile directe ale nerezidenților au fost în intervalul ianuarie-noiembrie din acest an cu 8,5% mai mari faţă de aceeaşi perioadă din 2017 (4.842 milioane euro faţă de 4.460 milioane euro). Participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) s-au cifrat la 3.771 milioane euro iar creditele intragrup au înregistrat valoarea de 1.071 milioane euro.

Datoria externă totală a crescut după primele unsprezece luni ale lui 2018 cu 2 miliarde de euro (sau +2%) faţă de nivelul consemnat la sfârşitul lui 2017 şi a ajuns la 99.364 milioane euro. De reţinut, însă, în timp ce datoria pe termen mediu şi lung s-a redus cu 1,2%, datoria pe termen scurt a crescut cu aproape 10%. De la începutul anului, plățile aferente datoriei externe au depăşit 54 miliarde de euro.

Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu și lung, a fost de 20%, în scădere faţă de luna anterioară şi sub nivelul de 25% consemnat în anul 2017 (valoare, la rândul ei, mai mica decât cea de 30% de la finele lui 2016).

Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii s-a păstrat la nivelul 4,8 luni, dar a rămas sub nivelul din 2017 (5,4 luni) şi sub recomandarea teoretică de 6 luni.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală (inclusiv ratele de capital scadente în următoarele 12 luni la datoria externă pe termen lung) cu rezervele valutare la BNR, a scăzut faţă de luna anterioară şi a rămas mult sub nivelurile consemnate în anii trecuţi.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 14.1.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

MF explică normele de aplicare a facilităților pentru creditele acordate de bănci și IFN-uri

Vladimir Ionescu

Persoanele fizice au nevoie, pentru amânarea ratelor, de o declaraţie pe proprie răspundere că le-au fost afectate veniturile faţă de situaţia anterioară declanşării situaţiei de… Mai mult

Europa

Ungaria – Premierul prezintă luni pachetul de 30 de mld. $ pregătit pentru criza Covid-19

Iulian Soare

Viktor Orban va prezenta luni pachetul special de măsuri, în valoare de aproximativ 30 de miliarde de dolari, ce va fi aplicat pentru combaterea pandemiei… Mai mult

Stiri

Ordonanța militară 7: Țăndărei intră în carantină; se autorizează zborurile charter ce duc în străinătate lucrători sezonieri

Vladimir Ionescu

Autoritățile au stabilit sâmbătă, prin Ordonanța militară nr. 7, intrarea în carantină a localității Țăndărei. De asemenea, au fost introduse noi măsuri vizând fluidizarea transportului… Mai mult

Stiri

Cei care vor veni în țară începând de duminică își vor petrece Paștele în carantină – premierul Ludovic Orban

Vladimir Ionescu

“Toți cei care vor veni începând de mâine nu își vor petrece Paștele în condiții normale, vor fi obligați să stea în carantină”, a declarat… Mai mult

Stiri

Ministerul Finanțelor: IMM-urile şi microîntreprinderile vor beneficia de granturi pentru plata dobânzilor şi comisioanelor în limita a 800.000 de euro fiecare

Vladimir Ionescu

Firmele mici şi mijlocii, precum şi microîntreprinderile care vor accesa linii de credite şi împrumuturi pentru investiţii cu garanţii de stat vor beneficia de granturi… Mai mult

Stiri

Dacă statele se grăbesc să ridice restricțiile, virusul se va reactiva, impactul economic se poate agrava și prelungi – avertisment OMS

Iulian Soare

Dacă statele se grăbesc să ridice restricţiile impuse pentru combaterea răspândirii Covid – 19, virusul s-ar putea reactiva, iar impactul economic ar putea fi mai… Mai mult

Stiri

Județul Galați – toți locuitorii sunt obligați să poarte măști când ies din casă

Vladimir Ionescu

Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) a decis, vineri seara, că se impune purtarea mijloacelor de protecţie a gurii şi a nasului în spaţiile… Mai mult