Analiză

O problemă-cheie pentru dezvoltarea României: unde au ajuns decalajele în profil teritorial

Decalajele în materie de PIB/locuitor între regiunile României se vor reduce până în anul 2023 dar, în majoritatea cazurilor, pe baza amplificării declajelor între județele… Mai mult

08.01.2020

La obiect

România are nevoie de ajutor de la Bruxelles pentru salvarea sistemului energetic naţional, respectiv a Complexului Energetic Oltenia

Sistemul energetic național (SEN) nu va mai putea asigura nici măcar prin importuri energia necesară României, dacă nu vor fi înlocuite capacităţile de producţie a… Mai mult

07.01.2020

Analiză

5 date economice pentru anii care vin – Prognoza oficială vs. cea a FMI

Față în față: datele din prognoza FMI privind România și cele ale Comisiei Nationale pentru Strategie și Prognoză pe care lucrează, îndeobște guvernele noastre. Pentru… Mai mult

07.01.2020

La obiect

O mică temă pentru Finanțe și ANAF: Circa 25% de companii nu și-au depus bilanțurile în 2018, de peste două ori mai multe decât în 2014

Peste 200.000 de companii nu și-au depus bilanțurile în 2018, de peste două ori mai multe decât la nivelul anului 2014, reiese din datele comunicate… Mai mult

06.01.2020

Cronicile

Valentin Lazea / ADN-ul economic al României, citit în deficitul de cont curent (II). România în contextul european și global

de Valentin Lazea 10.7.2017

În continuare, vom analiza poziția României, prin prisma deficitului de cont curent, în context european şi apoi în context mondial. Analiza noastră se bazează pe datele cuprinse în publicația „World Economic Outlook” din aprilie 2017, a Fondului Monetar Internaţional.

(Citiți și: ”Valentin Lazea / Deficitul contului curent: ce ne spune el despre economia României (I)”)

Vom defini ca fiind ţări cu deficit de cont curent acele state care prezintă deficit extern în anul 2016 sau în doi din ultimii trei ani; ţările care nu se încadrează în nici una din aceste categorii le vom defini ca fiind cu surplus. Analiza noastră acoperă 175 de state (din cele 196 de state ale lumii).

Principala concluzie la care vom ajunge este că apartenența la o anumită zonă cultural-geografică reprezintă un bun prezicător a poziției externe a unei ţări.

Astfel, se disting pe glob patru zone mari de ţări cu probabilitate mare de deficit extern:

Anglosfera, America Latină, Africa şi Statele succesoare ale Imperiului Otoman.

De asemenea, se disting două zone mari de state cu probabilitate mare de surplus extern:

Europa centrală şi de vest, respectiv Asia de est şi de sud-est.

În fine există trei zone mixte, unde este mai puțin clar dacă va prevala surplusul sau deficitul de cont curent:

Subcontinentul indian, Statele succesoare ale URSS, respectiv ţările Golfului.

Harta de mai jos prezintă cu portocaliu zonele geografice cu probabilitate mare de deficit, cu verde zonele geografice cu probabilitate mare de surplus şi cu galben zonele geografice intermediare.

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

În ceea ce privește Europa centrală şi de vest, o vom defini ca fiind statele din UE28, minus Marea Britanie, Bulgaria, Cipru, Grecia, România, Estonia, Letonia, Lituania (care, geografic şi cultural, aparţin altor zone), plus Elveția, Islanda şi Norvegia.

Tabelul următor denotă o caracteristică evidentă a acestei zone: din 23 de state analizate, 20 prezintă surplus de cont curent şi numai 3 prezintă deficit de cont curent.

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Din cele de mai sus rezultă că o convergenţă structurală a României cu statele Europei centrale şi de vest presupune, printre altele, şi adoptarea unui model de creștere bazat pe export (şi mai puțin pe consum), care să genereze surplusuri de cont curent.

4 Observații și explicațiile aferente

România a ajuns foarte aproape de această performanță în perioada 2013-2015, când fusese pe punctul de a deveni similară cu statele Visegrád, adică atelierul de producție al Austriei, Germaniei, Franţei şi a altor state vest-europene.

Desigur, acest potențial există în continuare, dar el este pus în umbră de politicile de promovare cu precădere a consumului, care ne îndepărtează de dezideratul ajungerii la un surplus al contului curent. Ideea de bază este aceea că o compatibilitate genetică a României cu vestul şi centrul Europei presupune o modificare în ADN-ul nostru economic, în sensul punerii accentului (mult) mai mult pe export.

Observația nr.1: Într-o primă etapă, este necesar a se echilibra cât de cât balanța comercială, a bunurilor şi a mărfurilor (puternic deficitară pe unele componente precum industria chimică), întrucât serviciile deja asigură un excedent de 4,5 la sută din PIB. Toţi cei care vorbesc despre re-industrializarea României ar trebui să adauge: „în scopul îmbunătățirii competitivității externe”.

Observația nr.2: Dacă până în prezent am fost o bază de producție atractivă prin două atu-uri de ţară subdezvoltată (forţă de muncă ieftină şi fiscalitate redusă), nu ne împiedică nimeni să devenim atractivi prin atu-uri de ţară dezvoltată (infrastructură bună, predictibilitatea reglementărilor, cercetare-dezvoltare şi inovare etc.)

A doua zonă cu state caracterizate de surplusuri este Asia de est şi de sud-est. Din 17 ţări ale zonei, 12 prezintă surplusuri de cont curent (Brunei, China, Coreea de Sud, Filipine, Hong Kong, Japonia, Malaiezia, Macao, Singapore, Thailanda, Taiwan şi Vietnam) şi numai 5 au deficite de cont curent (Cambodgia, Indonezia, Laos, Mongolia şi Myanmar).

Este vorba, în marea lor majoritate, de state plecate de la un nivel de dezvoltare foarte scăzut (sub cel al României din anii ’50-’60), dar care, prin politici pe termen lung şi printr-o acceptanță a populației, au evitat aşa-numita capcană a venitului mijlociu, devenind ţări prospere îndeosebi prin competitivitatea atinsă de export.

Anglosfera este prima zonă caracterizată de deficite externe persistente. Din 17 țări analizate, nu mai puţin de 16 au deficit de cont curent (Australia, Canada, Marea Britanie, Noua Zeelandă, SUA dar şi Bahamas, Barbados, Belize, Fiji, Guyana, Jamaica, Samoa, Tonga, Trinidad-Tobago, Tuvalu, Vanuatu) şi numai una singură are surplus de cont curent (Papua-Noua Guinee, datorită exportului de metale prețioase).

Evident, dacă ne referim la statele dezvoltate din această grupare, ele ar putea să atingă un surplus de cont curent, dar nu vor sau nu au nevoie. Atunci când deţii monede de rezervă ale lumii (dolarul american, lira sterlină şi, într-o anumită măsură, dolarul australian), îţi este foarte ușor să-ţi finanțezi importurile.

La fel de uşor, se induce o stare în care populația trăiește peste posibilități, se îndatorează pentru a susține acest nivel de trai nesustenabil, economisirea internă curentă este neglijată, iar capitalul (abundent) preexistent este investit în străinătate în căutare de randamente superioare.

În mod evident, această situaţie este mult diferită de a statelor mai sărace din Anglosferă, care au deficite de cont curent nu pentru că aşa vor, ci pentru că nu pot mai mult, situație pe care o întâlnim şi la alte trei mari grupări cultural-geografice.

Astfel, America latină prezintă 21 de state, toate cu deficit de cont curent (!): Argentina, Bolivia, Brazilia, Chile, Columbia, Costa Rica, Dominica, Rep. Dominicană, Ecuador, El Salvador, Grenada, Guatemala, Haiti, Honduras, Mexic, Nicaragua, Panama, Paraguay, Peru, Uruguay şi Venezuela.

În Africa, din 53 de state, 51 (nu ne mai obosim să le enumerăm) prezintă deficit de cont curent şi numai două (Botswana şi Nigeria) prezintă excedent, datorat exportului de materii prime (diamante, respectiv petrol).

Statele succesoare ale fostului Imperiu Otoman sunt 18 la număr. Dintre acestea, 16 prezintă deficit de cont curent (Albania, Armenia, Bosnia-Herțegovina, Cipru, Grecia, Iordania, Irak, Kosovo, Liban, Macedonia, Moldova, Muntenegru, România, Serbia, Siria, Turcia), şi numai 2 prezintă excedent de cont curent (Bulgaria şi Israel).

Observația nr.3: Mulți se vor simţi jigniți de această alăturare a ţărilor din Balcani-printre care şi România – de ţări din Orientul Apropiat. Desigur, zona poate fi împărțită în două, dar concluziile rămân aceleași: o anumită subdezvoltare istorică nu poate fi depășită fără o dezvoltare a competitivității, exprimată printr-o devansare a importurilor de către exporturi.

Trecând la analiza celor trei zone intermediare (unde nu se ştie a priori probabilitatea ca o ţară să fie importator net sau exportator net) vom începe cu Subcontinentul indian. Din cele 7 state, 4 sunt cu deficit de cont curent (Bhutan, India, Pakistan, Sri Lanka) şi 3 prezintă surplus (Afganistan (!!!), Bangladesh şi Nepal). Desigur, situaţia acestor ţări este influențată de preţul scăzut al petrolului din prezent. Altminteri, fiind importatoare nete de energie, aceste state ar intra, cel mai probabil, în categoria celor cu deficit extern.

În Zona Golfului, în mod surprinzător, din 7 state, doar 3 prezintă surplus de cont curent (E.A.U, Iran, Kuweit), în timp ce 4 prezintă deficit de cont curent (Arabia Saudită (??), Oman, Qatar, Yemen). Din nou, vorbim de preţul scăzut al petrolului, în absența căruia probabil că zona în întregul ei ar fi una de surplus.

În fine, din cele 12 State succesoare ale URSS (fără Armenia, Georgia şi Moldova, dar incluzând Statele Baltice), numai 3 prezintă surplus (Estonia, Rusia, Uzbekistan), în timp ce 9 au deficit de cont curent (Azerbaidjan (??), Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Letonia, Lituania, Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina). Din nou, prețul actual al petrolului pare să explice multe.

Observația nr.4: Dintre zonele exportatoare, doar două (Europa centrală şi de vest, respectiv Asia de est şi de sud-est) sunt exportatoare genuine, deoarece exportă servicii şi produse finite, iar nu materii prime, supuse fluctuațiilor pieţei.

În total, din cele 175 de state analizate, nu mai puţin de 129 sunt state care prezintă deficite de cont curent şi doar 46 au surplus de cont curent (iar aproape jumătate din acestea din urmă sunt în Europa). În paranteză fie spus, această distribuție face puţin credibilă teoria excesului de economisire („savings glut”), care, chipurile, ar explica dobânzile scăzute din prezent prin invadarea ţărilor occidentale cu economisiri obţinute în statele în curs de dezvoltare.

Un studiu al Băncii Mondiale a arătat că, din 101 ţări în curs de dezvoltare, doar 13 au reuşit să depășească „capcana venitului mijlociu”, devenind ţări dezvoltate. Reţeta pentru succes e clară: reforme structurale, competitivitate externă, o populație disciplinată şi o clasă politică cu gândire pe termen lung. Faptul că numai o optime din ţări reușesc în aeest demers arată cât de mare este provocarea căreia trebuie să-i facă faţă România.

***
Valentin Lazea este economistul-șef al BNR.

Opiniile prezentate sunt personale şi nu implică în nici un fel Banca Naţională a României.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 10.7.2017

Un raspuns

  1. ms
    8.3.2018, 12:45 pm

    Am vazut ca surplusul de cont curent se “opreste” la granita nostra cu Ungaria. Oare cum sta Romania la acest capitol, pe regiuni. O astfel de analiza s-ar putea sa confirme sau infirme acest studiu, cf. caruia, statele cu deficit sunt si cele succesoare ale statului Otoman. Daca Transilvania nu poate fi introdusa in aceasta categorie, deoarece nu a fost sub ocupatie otomana niciodata, prin extrapolare, rezulta ca nu ar avea deficit. Dar daca are?

Lăsați un comentariu


Europa

Dacia la al șaptelea record anual de vânzări în Europa. În creștere cu 5,1% în toată lumea

Adrian N Ionescu

Vânzările mondiale de autoturisme şi utilitare marca Dacia au crescut anul trecut cu 5,1% până la 736.570 unităţi,  și au înregistrat în 2019, pentru al… Mai mult

Europa

Investiţiile BERD în România au scăzut cu 174 mil euro în ultimii doi ani

Adrian N Ionescu

România a coborât 3 locuri până pe poziția a 10 în topul celor mai mari plasamente ale Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), după… Mai mult

Stiri

Marcel Vela: Cartea electronică de identitate va fi şi card de sănătate

Vladimir Ionescu

Noile cărţi de identitate vor fi şi carduri de sănătate, a anunțat vineri ministrul de Interne, Marcel Vela. Un regulament al Uniunii Europene obligă autoritățile… Mai mult

Stiri

Vlad Voiculescu și-a lansat candidatura pentru București

Razvan Diaconu

Fost ministru al Sănătăţii din Guvernul Cioloş, Vlad Voiculescu și-a lansat vineri candidatura pentru Primăria Capitalei și proiectul ”Bucureşti, capitala oamenilor buni”. Prezent la eveniment,… Mai mult

Europa

Fost înalt oficial UE, suspectat de spionaj în favoarea Chinei – anchetă germano-belgiană

Iulian Soare

Vestea declanșării unei investigații asupra unui fost înalt oficial UE suspectat de spionaj în favoarea Chinei trimite unde de șoc în cercurile interconectate de lobbyiști,… Mai mult

Stiri

Proiect pentru reglementarea circulației trotinetelor electrice

Vladimir Ionescu

Ministerul de Interne a elaborat un proiect prin care circulația pe trotuar a trotinetelor electrice va fi interzisă și care stabilește vârsta minimă a conducătorului… Mai mult

Europa

Economia chineză a avut cea mai slabă creştere din ultimii 29 de ani, în 2019

Iulian Soare

A doua cea mai mare economie a lumii semnalează apropierea de vârful ciclului economic global, prin reducerea avansului produsul intern brut (PIB) de la 6,8%… Mai mult