Contul curent al balanței de plăți a înregistrat în anul 2018 un deficit de 9.416 milioane euro, cu 58% mai mare faţă de cel consemnat în anul anterior. Acest deficit a depăşit cu mult cota de avarie de 4% din PIB recomandată de criteriile de stabilitate macroeconomică stabilite la nivel european (mai precis a fost de 4,6% din PIB estimat).
Totodată, rezultatul negativ consemnat pe finalul anului trecut a întrecut cu circa 300 de milioane de euro chiar şi aşteptările publicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) în prognoza de iarnă. Reamintim că, la începutul lui 2018, CNSP vedea un deficit de cont curent de doar 3,1% din PIB, rectificat în toamnă la doar 3,5% din PIB.
Valoarea critică pe tabloul de bord pentru urmărirea dezechilibrelor macroeconomice ale ţărilor membre UE (calculată ca medie pe ultimii trei ani) este de 4% din PIB. Dacă istoria se va repeta şi în 2019 ( pentru care CNSP a anunţat o prognoză de -3,3% din PIB, adică mai slabă din plecare decât cea iniţială pentru 2018) vom ieşi din cerinţele de macrostabilitate pe deficitul extern.
Cea mai slabă evoluţie s-a înregistrat pe segmentul combinat de bunuri şi servicii, unde creşterea soldului negativ a fost de aproape 70% (de la circa 4 miliarde euro la 6,7 miliarde euro). În timp ce schimburile de mărfuri cu exteriorul s-au soldat cu un rezultat mai slab cu circa două milliarde şi jumătate de euro (de la -12,18 miliarde euro la -14,81 miliarde euro), soldul tradiţional pozitiv pe segmentul de servicii a scăzut ceva mai mult de un procent, de la +8,21 miliarde euro la +8,11 miliarde euro.
Ritmul de creştere a plăţilor în contul bunurilor livrate în ţară (+10,6%) a fost mai mare faţă de sumele intrate în contul expedierilor efectuate (+8,2%). Totodată, s-a diminuat şi capacitatea de a acoperi o parte semnificativă din minusul rezultat în schimbul de mărfuri pe baza soldului pozitiv al serviciilor, de la circa 67% la doar 55%.
Rezultatul a fost ceva mai slab şi pe segmentul de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor (2.617 milioane euro faţă de 2.703 milioane euro) iar soldul pozitiv din activitatea de transport a scăzut cu 3%, de la +3.828 milioane euro la +3.716 milioane euro). Alte servicii au perfomat mai bine şi au consemnat un aport de aproape trei miliarde euro, cu 18% peste rezultatul din 2017.
Totodată, a continuat deteriorarea soldului pe partea de turism-călătorii, unde încasările au crescut cu 10% dar cheltuielile, alimentate de creşterea veniturilor populaţiei, au avansat cu aproape 20%. Astfel, s-a consemnat o deteriorare semnificativă a soldului sectorial (+44%, de la -837 milioane euro până la -1.203 milioane euro).
Deficitul înregistrat pe parcursul anului trecut de către veniturile primare (din muncă, din investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii, şi alte venituri primare precum impozite sau subvenţii) a crescut cu peste 300 milioane euro (circa 7% în plus faţă de 2017).
Din păcate, pe partea de venituri secundare, unde regăsim sumele transferate de cei care lucrează în străinătate, soldul pozitiv a scăzut cu aproape 400 de milioane euro. Dacă sumele trimise în ţară au evoluat în scădere (de la circa 4,5 miliarde de euro la 4,2 miliarde de euro), cele ieşite din ţară au crescut uşor (de la 1.858 milioane euro la 1.963 milioane euro).
Plățile aferente datoriei externe au depăşit 61 miliarde de euro
Soldul depozitelor pe termen lung ale nerezidenților s-a diminuat semnificativ pe parcursul lui 2018, ajungând cu 15% sub nivelul de la finele anului precedent (2.110 milioane euro la 31.12.2018 faţă 2.468 milioane euro la 31.12.2017). Serviciul datoriei externe aferent acestora a fost de aproximativ 1,6 miliarde de euro.
Investițiile directe ale nerezidenților au fost în 2018 cu aproape 3% mai mari faţă de anul 2017 (4.936 milioane euro faţă de 4.797 milioane euro). Participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) s-au cifrat la 4.042 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea de 894 milioane euro.
Datoria externă totală a crescut pe parcursul lui 2018 cu ceva mai mult de un miliard de euro faţă de nivelul consemnat la sfârşitul lui 2017 şi a ajuns la 98.476 milioane euro, după o reducere de circa 1 miliard de euro în decembrie. Dacă datoria pe termen mediu şi lung s-a redus cu 2%, datoria pe termen scurt a crescut cu peste 8%. De la începutul anului, plățile aferente datoriei externe au depăşit 61 miliarde de euro.
Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu și lung, a fost de 20,7%, sub nivelul de 25% consemnat în anul 2017 (valoare, la rândul ei, mai mica decât cea de 30% de la finele lui 2016). Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a urcat uşor, la nivelul 4,9 luni, dar a rămas sub nivelul din 2017 (5,4 luni) şi sub recomandarea teoretică de 6 luni.
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală (inclusiv ratele de capital scadente în următoarele 12 luni la datoria externă pe termen lung) cu rezervele valutare la BNR, a crescut uşor faţă de luna anterioară, dar a rămas, destul de îngrijorător şi ca trend, sub nivelurile consemnate în anii trecuţi.
Urmărește-ne pe Google News
